Ordonantele de Urgenta aprobate de guvern la finele lunii decembrie, care permit procurorilor sa puna sub supraveghere conturile bancare chiar si inaintea inceperii urmaririi penale, se inscriu in tendinta mondiala de restrangere a libertatilor cetatenesti, initiata de Patriot Act, spun analistii.
"Procurorii puteau sa ceara si pana acum accesul la date privind conturile bancare, cu o singura conditie: sa fi inceputa urmarirea penala", a explicat Baltazar, citat de NewsIn. Consultantul financiar considera ca noua legislatie este una care ar putea leza drepturile cetatenilor. "Orice subminare a libertatii oamenilor este ingrijoratoare", a mai spus Baltazar.
Avocatul Gabriel Biris crede, insa, ca relatarile aparute in presa sunt exagerate si ca legea romaneasca nu face decat sa se inscrie in tendinta de pe plan mondial de dupa atentatele de pe 11 septembrie 2001. "Nu se schimba nimic cu noua ordonanta de urgenta, pentru ca aceleasi prevederi existau si in vechea legislatie. Global, exista o tendinta de restrangere a libertatilor cetatenesti, inceputa cu Patriot Act. Daca exista probleme si unii procurori vor sa verifice niste conturi doar pentru ca asa vor ei, nu e vina legii, ci a oamenilor care o aplica", a declarat Biris, pentru NewsIn.
Guvernul a emis, pe data de 6 decembrie 2006, o Ordonanta de Urgenta (nr. 99) care mentioneaza, la articolul 114, ca "institutiile de credit sunt obligate sa furnizeze informatii de natura secretului bancar, dupa inceperea urmaririi penale impotriva unui client, la solicitarea scrisa a procurorului sau a instantei judecatoresti ori, dupa caz, a organelor de cercetare penala, cu autorizarea procurorului". Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului a intrat deja in vigoare, fiind publicata in Monitorul Oficial in 27 decembrie 2006.
O alta Ordonanta de Urgenta, nr. 131 / 2006, permite procurorilor sa dispuna punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a accesului la sisteme informatice si inainte de inceperea urmaririi penale impotriva unei persoane, atunci cand "sunt indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni, in scopul strangerii de probe sau al identificarii faptuitorului".
Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, care-si incepe astfel furtunos mandatul din fruntea Ministerului Public, a incercat sa justifice scoaterea de sub mandat a accesarii sistemelor informatice, sustinand ca procurorii vor putea numai vedea, informatiile stocate in sistemele de comunicatii, dar nu le vor putea inregistra sau intercepta decat cu acordul judecatorului. "Notiunea de accesare presupune a intra si a vedea anumite informatii, dar nu implica interceptarea si inregistrarea lor. Este total diferita notiunea de accesare de cea de interceptare si inregistrare. In ceea ce priveste perchezitia intr-un mediu de scocare a datelor, precum hard-disk-ul, se poate face doar cu acordul judecatorilor", a spus procurorul general. Cu alte cuvinte, ele pot fi vizionate de procurori, dar nu pot fi folosite de acestia intr-un proces sau ancheta declansate impotriva celui in computerul caruia s-a intrat, de exemplu.
Dupa atentatele din Statele Unite din 11 septembrie 2001, guvernul american a luat mai multe masuri antiteroriste, printre care si promovarea unei legislatii care permite autoritatilor sa intercepteze comunicatii telefonice sau electronice fara mandat judecatoresc. Pe 6 octombrie 2001, presedintele Bush a semnat Patriot Act, legea antiterorism prin care s-au extins prerogativele fortelor de securitate si care contine prevederi care restrang libertatile cetatenesti. Pe 9 martie 2006, legea a fost prelungita de presedintele american.
Un articol publicat, sambata, de cotidianul The New York Times si citat de Reuters, acuza Pentagonul si CIA ca aduna informatii financiare despre sute de cetateni americani si straini suspectati ca ar comite acte de terorism sau de spionaj pe teritoriul Statelor Unite. Pentagonul si CIA recurg la trimiterea unor scrisori asemanatoare unor citatii la tribunal - denumite "scrisori de securitate nationala" - pentru a avea acces la informatii de ordin financiar ale unor societati americane. Dupa atacurile din 11 septembrie 2001, FBI a emis mii de astfel de "scrisori de securitate nationala" pe care le trimite bancilor, companiilor de carduri de credit si altor institutii financiare, sustine cotidianul american.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
