Consiliul de Administratie al BNR a decis sa coboare rata anuala a dobanzii sale cheie, pe care o plateste bancilor la depozitele cu scadenta la o luna, de la 8,75% pana la 8,00%, inseland asteptarile analistilor care estimau, cel mult o scadere cu 0,5% si o eventuala reducere a rezervelor obligatorii. Dobanda ramasese la nivelul de 8,75% de la sfarsitul lunii iunie.

Simultan cu decizia de a cobori rata dobanzii de politica monetara de la nivelul de 8,75% pe an la 8,0%, banca centrala a anuntat ca va exercita prin intermediul operatiunilor de piata un control al lichiditatii adecvat conditiilor de pe pietele financiare si, va mentine nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii, considerat de bancheri excesiv de mare. Nivelul rezervelor minime obligatorii la valuta si lei este deja foarte ridicat, apreciaza analistii.

"Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a analizat evolutiile ansamblului indicatorilor macroeconomici, ale pietelor financiare interne si internationale, precum si perspectivele acestora in contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana", se arata in comunicatul bancii centrale.

“Decizia BNR nu a fost o surpriza. Chiar si asa, nu inteleg ce rationament (cu ce fel de argumente fundamentat fiind, mai exact) a determinat autoritatea monetara sa mentina neschimbata componenta de rezerva minima obligatorie”, a comentat pentru Wall-Street Florian Libocor, analist financiar al BRD-SocGen.

Din punctul de vedere al analistului de la BRD exista trei argumente relativ usor de "gasit" in favoarea reducerii componentei in lei a rezervei minime obligatorii: in primul rand, certitudinea ca cresterea creditului neguvernamental in lei peste estimarile BNR in 2006 (a ajuns la circa 49% fata de 30-33% cat estima BNR ca ar fi echilibrat si oportun) nu a deteriorat procesul de dezinflatie, dublat de dorinta BNR de a creste increderea populatiei in moneda nationala si, implicit, cresterea rolului si eficientei dobanzii de politica monetara, ca instrument principal de ajustare si echilibrare a politicii monetare funtie de necesitate. “In mod intentionat nu am mentionat pozitia defavorabila a bancilor autohtone fata de cele straine printre argumente”, explica Libocor.

Inainte de sedinta BNR de vineri, analistii au avut opinii diferite privind deciziile pe care le-ar fi putut lua banca centrala. Atfel, unii analisti se asteaptau ca banca centrala sa coboare dobanda sa cheie cu cel putin 0,25%, altii au mizat pe mentinerea nivelului de 8,75% si pe reducerea rezervei minime obligatorii in lei de la 20% la 18%.

“Noi ne asteptam la o sadere cu 0.5 procente dar aveam un scenariu de risc in care banca centrala scadea dobanzile cu 1 procent. Deci scaderea cu 0.75 procente a dobanzii de politica monetara se incadreaza in scenariul nostru de risc. Aici vorbim pe termen scurt de un risc valutar, o depreciere a leului, si pe termen lung de un risc de inflatie”, a declarat pentru Wall-Street Florin Citu, economist-sef la ING Bank.

Datele statistice atesta continuarea procesului de dezinflatie si atingerea obiectivului propus pentru anul 2006; rata anuala a inflatiei a coborat la nivelul de 4,87% in luna decembrie, plasandu-se sub tinta de 5%. Realizarea acestei performante s-a datorat politicilor monetare si fiscale restrictive, coroborate cu deflatia preturilor volatile ale produselor alimentare, temperarea dinamicii preturilor administrate si aprecierea leului fata de euro, spune banca centrala.

Decizia luata de BNR ar trebui sa incurajeze persoanele fizice si juridice sa ia credite, dar va avea efecte si asupra cresterii temporara a euro. “Exista riscul unei deprecieri temporare a monedei nationale, dar care s-ar putea sa fie temperata de o cifra scazuta a inflatiei pe luna Ianaurie”, estimeaza Florin Citu. Potrivit analistului de la ING Bank, efectul pe termen lung va fi scaderea dobanzilor la creditare, dar petru aceasta va fi nevoie si de scaderea Rezervelor Minime Obligatorii (RMO) la depozitele in lei si valuta.

Mult mai concrete si transante au fost comentariile analistului BRD-SocGen Florian Libocor. “Intr-o prima faza vom asista la o revenire a monedei nationale la nivele de peste 3.38 fata de euro. Vor exista unii care vor numi asta ca fiind marea si asteptata corectie. Ei bine, se vor insela”, spune Florian Libocor. “In comparatie cu alte monede europene, emergente sau nu, leul este lider din punct de vedere al randamentelor oferite”, argumenteaza analistul BRD.

Citeste si:

In opinia lui Florian Libocor, efectul asupra conditiilor de creditare va fi unul modic. “Cred ca parghia "dobanda de politica monetara" are o capacitate mare de semnalizare a unei tendinte (atat in cazul relaxarii cat si in cazul intaririi politicii monetare) si o capacitate inca insuficienta de a genera miscari efective a conditiilor de creditare prin prisma dobanzilor active (mai ales in cazul relaxarii politicii monetare) sau a conditiilor de economisire prin prisma dobanzilor pasive (mai ales in cazul intraririi politicii monetare)”, explica Libocor. De altfel, miscarea conditiilor efective de creditare in sensul indicat de catre miscarea dobanzii de politica monetara, este mult mai probabil a fi obtinuta cu ajutorul suplimentar al parghiei concurentiale, crede specialistul BRD.

Raportul trimestrial al bancii centrale va fi prezentat publicului in data de 15 februarie 2007, cand va fi anuntat si calendarul pe urmatoarele 12 luni al intalnirilor CA al BNR dedicate politicii monetare.

Ultimele decizii ale BNR:

• 8 februarie 2006 - Dobanda de interventie: 7,5% - 8.5%
- RMO valuta: 35% - 40%
- RMO lei – 16%

• 27 martie - 2006 - Dobanda de interventie: 8.5%
- RMO valuta: 40%
- RMO lei – 16%

• 11 mai 2006 - Dobanda de interventie: 8.5%
- RMO valuta: 40%
- RMO lei – 16%

• 27 iunie 2006 - Dobanda de interventie: 8.5% - 8.75%
- RMO valuta: 40%
- RMO lei – 16% - 20%

• 10 noiembrie 2006 - Dobanda de interventie: 8.75%
- RMO valuta: 40%
- RMO lei – 20%

• 28 decembrie 2006 - Dobanda de interventie: 8.75%
- RMO valuta: 40%
- RMO lei – 20%

• 9 ianuarie 2007 - Dobanda de interventie: 8%
- RMO valuta: 40%
- RMO lei – 20%