"Economia Romaniei are o rata de crestere inalta, peste potentialul sau, dar exista riscul unei supraincalziri, datorat cresterii deficitului de cont curent si inflatiei", a spus Juan Jose Fernandez-Ansola, care coordoneaza birourile FMI din Romania si Bulgaria. in 2006, FMI estimeaza o crestere cu 7,7% a economiei romanesti, a mai spus Fernandez-Ansola, citat de NewsIn.

Presiunile inflationiste si deficitul de cont curent sunt principalele riscuri in fata economiei romanesti si vor fi evaluate de misiunea al Fondului Monetar International (FMI) din 21 februarie, a spus Fernandez-Ansola.

Estimarile Fondului arata ca deficitul curent ar putea atinde, in 2006, un nivel de 10,2% din produsul intern brut (PIB) si s-ar adanci, in acest an, pana la 12% din PIB.

BNR nu s-a grabit sa coboare rata dobanzii cheie

Decizia Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de a cobori cu 0,75% dobanda sa cheie, pana la un nivel de 8% nu vine prea tarziu, chiar daca dobanda la care banca centrala aspira din piata bancara excesul de lei este dubla fata de inflatia din ianuarie, a spus Fernandez-Ansola.

Fondul considera ca indicele de crestere a preturilor, care descrie o inflatie joasa, arata foarte bine. Banca centrala trebuie sa gestioneze riscul presiunilor inflationiste care apar din "lectura" indicelui Core 2, care masoara inflatia fara influenta preturilor administrate si a celor volatile, spune Fernandez-Ansola.

"Daca te uiti la Core 2, vezi ca a fost stabila in ultimele luni, la un nivel de 5% si asta arata ca sunt foarte multe elemente fundamentale care tin inflatia sus", a spus Fernandez-Ansola.

"Daca reduci dobanda de politica monetara pentru ca indicele de crestere a preturilor iti arata o temperare si apoi, sub influenta factorilor fundamentali descrisi de Core 2, inflatia urca, atunci ratele dobanzii trebuie marite din nou", a aratat reprezentantul FMI la Bucuresti.

Dobanda cheie a bancii centrale este utilizata pentru plata depozitelor la o luna plasate de banci la licitatiile saptamanale ale BNR si la dobanda atasata certificatelor de depozit cu maturitate la trei luni emise de BNR. Banca centrala a coborat in data de 9 februarie nivelul dobanzii de politica monetara la 8%, dupa ce a mentinut un nivel de 8,75% din iunie 2006.

Banca centrala, al carei obiectiv esential este mentinerea stabilitatii preturilor, va avea o misiune dificila, deoarece opereaza in ceea ce Fernandez-Ansola a numit "un mediu economic complicat".

Citeste si:

In 2006, un an agricol foarte bun a ajutat la temperarea inflatiei, spune Fernandez-Ansola, "dar asta nu se va mai repeta". in plus, avertizeaza reprezentatul Fondului, exista o agenda de marire a preturilor administrate, iar in conditiile unei cresteri economice puternice, a aprecierii monedei nationale, politica monetara, menita sa tina in frau inflatia, "opereaza intr-un mediu complicat".

In opinia Fondului, economia romaneasca are nevoie de armonizarea politicilor fiscale si monetare, spune Fernandez-Ansola. In categoria riscurilor creatoare de inflatie, Fondul include politica salariala si cresterea rapida a salariilor in sectorul privat, care "complica in plus" peisajului economiei romanesti.

Nu in ultimul rand Fondul avertizeaza ca orice economie poate fi pandita de socuri adverse, care fuzioneaza cu riscurile create de cresterea rapida a economiei si a salariilor.

Bugetul descrie o expansiune fiscala semnificativa

"In forma sa actuala, bugetul Romaniei descrie o expansiune fiscala semnificativa", spune Fernandez-Ansola. Reprezentatul Fondului sustine ca pentru Romania nu este recomandabil un buget fiscal situat la limita de 3% din PIB, aliniata la criteriile acordului de la Maastricht. "Nu e prudent sa ajungi la aceste limite", a spus Fernandez-Ansola.

Veniturile in plus ale bugetului au fost rezultatul unei cresteri foarte rapide a economiei, spune Fernandez-Ansola, care evita, insa, in buna traditie a Fondului, sa admita vreo influenta pozitiva a cotei unice impozitare de 16% asupra investitiilor straine directe, a cresterii incasarilor fiscale sau a economiei in general.

"E greu sa atribui cresterea investitiilor straine directe cotei unice, e o dezbatere ideologica. Cota unica pare a fi parintele a prea multor lucruri bune", a comentat reprezentantul Fondului.

Romania a intrerupt in 2005 un acord stand-by cu Fondul Monetar International (FMI) semnat in 2004, ca urmare a unor neinteleri majore in chestiunea defictului bugetar, pe care FMI il dorea fixat la 1%. in epoca, Fondul sustinea ca introducerea cotei unice va reduce veniturile fiscale si recomanda marirea taxei pe valoare adaugata (TVA), pentru a compensa efectele cotei unice, lucru neacceptat de cabinetul Tariceanu.

"Acordul a expirat in 2005 si asta a fost tot. Nu e primul acord care expira", a spus Fernandez-Ansola.