Inflatia este o problema economica majora a Romaniei, care a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie si se lupta cu presiunea preturilor starnita de cererea interna puternica, in contextul in care afacerile si consumatorii se adapteaza la standardele Uniunii Europene.

Scaderile recente ale cresterii anuale a preturilor, care a atins in ianuarie nivelul minim record de 4% din perioada postcomunista, au convins Banca Nationala a Romaniei (BNR) sa reduca rata dobanzii principale cu 75 de puncte de baza, la 8%, anunta NewsIn, citand Reuters.

Analistii economici spun, insa, ca decizia surprinzatoare a BNR sugereaza ca institutia financiara subestimeaza riscul preturilor viitoare. Analistii estimeaza ca solicitarile de cresteri salariale si accelerarea investitiilor vor accentua inflatia."Inflatia este joasa, dar este greu de crezut ca se va mentine acelasi ritm al dezinflatiei", a spus analistul economic Iwona Pugacewicz-Kowalska, de la Citigroup din Polonia.

"Riscurile actuale, relaxarea politicii monetare si o criza politica genereaza presiuni potentiale nefavorabile reducerii ratei dobanzii. Este nevoie de mai multa prudenta", a mai spus analista de la Citigroup, potrivit Reuters.Coalitia de guvernare de la Bucuresti, care a fost aproape de destramare din cauza crizelor de personalitate si a disputelor pentru posturi, vrea sa urce deficitul bugetar la 2,8% din produsul intern brut (PIB) in 2007, fata de 1,7% din 2006.

Reprezentantii Fondului Monetar International spun ca un astfel de buget intr-o economie care creste anual cu abia 7% este evident expansionist. Banca centrala a Romaniei s-a zbatut sa convinga pietele ca urmareste atent tintele de inflatie, de cand le-a adoptat, in 2005.BNR nu si-a atins tinta de inflatie fixata pentru sfarsitul lui 2005 si multi observatori au banuit ca banca a incercat, de fapt, sa urmareasca doua obiective antagoniste: atingerea tintei de inflatie si impiedicarea unei intariri prea accentuate a leului.

In a doua jumatate a anului trecut, BNR si-a accelerat lupta impotriva inflatiei si, cu ajutorul inaspririi politicii monetare cu 125 de puncte de baza, a reusit aproape sa injumatateasca inflatia si sa o impinga in mijlocul tintei fixate pentru sfarsitul lui 2006, intre 4 si 6%.

Citeste si:

O serie de analisti si reprezentantii FMI spun, insa, ca tinta BNR pentru anul acesta ar putea fi prea ambitioasa, deoarece banca pare sa incerce iar sa dezamorseze presiunile de intarire a leului."Sunt prinsi intre inflatie si cursul valutar si macar cineva de la banca centrala a Romaniei mai este ingrijorat din cauza aceasta", a spus Lars Christensen, analist la Danske Bank, in Copenhaga.

"Scaderea ratei dobanzii ar putea fi o incercare de slabire a monedei", a adaugat Christensen, citat de Reuters. Leul a fost una dintre monedele europene care au avut o evolutie foarte buna in 2006, apreciindu-se cu 10% fata de euro, pe fondul cererii puternice a strainilor care au mizat pe o crestere economica robusta a Romaniei in cadrul Uniunii Europene.

Moneda a alunecat usor, dupa ce a atins cotatia maxima din ultimii patru ani fata de euro, in ianuarie si a ajuns, luni, la cotatia minima din ultimele 12 zile, dupa scaderea ratei dobanzii, la sfarsitul saptamanii trecute, la BNR.Christensen a spus ca actuala rata a dobanzii de 8% ar putea fi prea joasa, ca sa compenseze investitorii pentru riscurile economice, mai ales deficitul de cont curent cu doua cifre al Romaniei, care accentueaza posibilitatea unei vanzari masive de monede.

"Exista un risc semnificativ pentru o vanzare masiva de lei", a avertizat Christensen, intr-un studiu. "Leul este supraevaluat cu cel putin 20%, potrivit modelelor noastre pentru pret corect", a precizat analistul de la Danske Bank. Analistii economici au mai spus ca acolo unde scade inflatia principala, majoritatea celorlalti indicatori arata o accentuare a presiunii preturilor.

Cresterea salariala lunara din decembrie 2006 a fost cea mai rapida din 1990. Vanzarile cu amanuntul au scazut cu 24%, in 2006 si inflatia core, calculata fara costurile administrative, a urcat in ianuarie. "Tendinta inflatiei core a fost complet ignorata de data aceasta", arata, intr-un studiu, analistii de la ABN Amro. "Cursul de schimb este un factor pentru care BNR se poate sa fi preferat sa ignore inflatia core", au mai spus analistii de la ABN Amro.