Daca in numarul trecut am vorbit despre dobanzile la creditele in lei, e timpul poate sa ne aplecam si asupra dobanzilor la economiile in lei. Cauza principala a abruptei scaderi a acestora, observata in ultimele luni, este datorata in special masurilor BNR de a evita problemele legate de intrarea fondurilor speculative ("hot money" - bani fierbinti, dupa expresia din anii '70 a unui repurtat jurnalist american) o data cu liberalizarea contului de capital. Pentru aceasta, BNR a trebuit sa recurga la scaderea dobanzii de referinta, a dobanzii de politica monetara si la repozitionarea altor dobanzi aplicate unor instrumente de politica monetara (rata lombard a scazut de la 25% la 20%, rata dobanzii la facilitatea de depozit a coborat de la 5% la 4% si de asemenea au fost diminuate dobanzile cu care erau remunerate rezervele minime obligatorii constituite de bancile comerciale).

Desi unii analisti economici au spus ca ne confruntam in acest fel cu o relaxare fiscala, care ar putea sa creeze presiuni inflationiste, prin cresterea cererii, guvernatorul BNR Mugur Isarescu spune ca daca luam in calcul si aprecierea leului, avem de fapt un efect contrar unei relaxari a politicii monetare. Luand in considerare aceste aspecte si avand in vedere si faptul ca BNR a trecut din acest an la o politica de tintire a inflatiei, nivelul dorit a fi atins fiind de 7-8%, putem spune ca in urmatoarea perioada nivelul dobanzilor practicat de bancile comerciale la depozite nu ar mai trebui sa scada in conditiile in care acestea au ajuns la nivele de 5-11%, cel putin pentru urmatoarele trei-patru luni. Ba chiar am putea observa, in conditiile in care inflatia va da semne ca nu o sa se incadreze in intervalul dorit de Banca Centrala ca dobanzile la depozite ar putea sa urce cu 1-2 puncte procentuale.

"Datorita scaderii bruste a dobanzilor exista pericolul revenirii acestora la niveluri superioare celor din prezent. Nu trebuie sa uitam ca in urma cu doi ani am avut un fenomen asemanator. Unul din jucatorii mari din piata s-a grabit sa coboare dobanda la 12% pentru ca intr-un interval de doar cateva luni sa o creasca din nou la 17%", declara domnul Dan Pescariu, presedintele HVB Bank Romania, la o recenta conferinta de presa.

Citeste si:

Totul depinde insa si de comportamentul clientilor bancilor. Daca nivelul depozitelor va scadea in urmatoarea perioada, institutiile bancare vor trebui sa gaseasca solutii pentru a aduce economiile populatiei si firmelor din nou in seifurile lor. "Vom vedea in urmatoarele luni daca volumul depozitelor in sistemul bancar va scadea sau nu in aceste conditii", continua presedinetele HVB Bank Romania. Una din solutiile de moment practicate de banci pentru a-i convinge pe clienti sa-si aduca economiile in propriile seifuri este practicarea unor dobanzi mai mari, pe transe de sume (pe masura cresterii sumei cresc si dobanzile). O alta ar fi intrarea institutiilor bancare pe piata fondurilor, unde randamentele sunt mai mari comparativ cu depozitele bancare.

Contrabalansare

"Unii analisti economici echivaleaza reducerea dobanzilor la BNR cu o relaxare monetara. Trebuie avut insa in vedere ca aceasta masura este puternic balansata de aprecierea leului. Dobanzile in lei actioneaza asupra inflatiei prin creditul in lei, care la acest moment reprezinta aproximativ 6% din PIB-ul Romaniei. In schimb, aprecierea cu 10% a leului actioneaza, in conditiile unei economii dolarizate cum a fost cea a Romaniei, cu 40% asupra PIB."
Mugur Isarescu, guvernatorul BNR