Dupa ce Isarescu a acuzat bancile ca nu se inghesuie sa imprumute firmele mici si mijlocii, ieri, bancherii au dat vina pe politica birocratica a BNR.

Bancherii au criticat virulent politica bancii centrale, dupa ce saptamina trecuta guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a aratat cu degetul bancile pentru ca practica dobinzi prea mari la credite si nu imprumuta firmele. Bancherii s-au plins ieri, in cadrul unei conferinte organizate de publicatia “Nine o’Clock”, de normele prea stricte ale BNR care le impun sa ceara multe documente firmelor si de lentoarea reformelor de pe piata financiara.

Bancherii spun ca BNR este responsabila pentru mare parte din marjele prea ridicate ale dobinzilor practicate de banci. Este vorba despre o serie de reglementari care maresc costurile de functionare a bancilor. Bancherii au amintit aici de costurile trecerii la un nou sistem de management al riscului (Basel 2), de cele ale finantarii pe pietele externe, precum si de costul cu rezervele minime obligatorii (cota parte din depozitele atrase de la populatie si firme - 30% la valuta si 18% la lei - care nu pot fi folosite pentru activitatea de creditare, fiind depozitate la BNR la dobinzi sub media pietei). Pe de alta parte, bancherii isi fac mea culpa, admitind ca serviciile bancare au o calitate care lasa de dorit. Patrick Gelin, presedintele BRD, critica numarul imens de documente solicitate de banci pentru a acorda credite firmelor. O parte din acestea sint, in viziunea sa, rezultatul normelor prea restrictive impuse de BNR.

Citeste si:

“In 30 de ani de cariera bancara nu am vazut in nici o alta tara norme atit de detaliate de creditare. Creditul ar trebui sa fie rezultatul discutiilor directe dintre banca si client”, spune Gelin.

Misu Negritoiu, director general adjunct la ING Bank, critica “gradualitatea si lentoarea” reformelor monetare. “Ani buni a existat o preocupare sa nu se creeze presiuni, si sa nu expunem la socuri economia romaneasca. Cred ca gradul de intermediere bancara (n.r. - ponderea creditului neguvernamental in PIB - la sfert fata de tarile vechi membre UE) este scazut pentru ca piata a reactionat cu incetineala”, sustine Negritoiu.