Scaderea marjei intre dobanzile la credite si cele la depozite ar putea conduce anul acesta la diminuarea profitabilitatii bancilor cu 5-10%. Bancherii vad in aceasta un pericol mai ales pe termen mediu si lung, care va trebui contracarat prin cresterea exponentiala a volumului de operatiuni, prin obtinerea de randamente foarte bune si o eficienta ridicata a serviciilor bancare. Scaderea profitului va avea ca efect restructurarea sistemului bancar. Aceasta inseamna ca, pe fondul incheierii procesului de privatizare, bancile vor intra in etapa achizitiilor si fuziunilor.

Marja nu va scadea foarte rapid

"Marja neta pentru Romania este inca mare, superioara celei practicate de tari precum Polonia, Cehia sau Ungaria. Marja neta - care reprezinta diferenta dintre veniturile realizate din dobanzi, minus cheltuiala cu dobanda, iar rezultatul impartit la totalul activelor purtatoare de dobanda - variaza la noi intre 4 si 7%, fata de media Uniunii Europene, care este de 2-2,2%", considera Sergiu Oprescu, vicepresedinte Alpha Bank Romania. Deci, nu avem volumele de operatiuni bancare necesare ca sa scadem aceasta marja foarte rapid.In consecinta, ca bancile sa aiba profitabilitate trebuie sa lucreze cu o marja mai mare la volume de operatiuni mai mici - in conditiile in care Romania are unul dintre cele mai reduse niveluri de intermediere bancara din Europa si din regiune (18-19% din PIB).

"Daca marja s-ar reduce foarte repede ar fi afectata profitabilitatea sistemului bancar, iar pe termen lung competitivitatea acestuia fata de sistemul european. In momentul in care o banca nu mai castiga suficientI bani nu mai poate investi in tehnologie, in dezvoltare, in extinderea canalelor de distributie", adauga Oprescu. Bancile sunt constiente ca se impune diversificarea portofoliului, acordarea unei atentii sporite produselor si serviciilor furnizate pe baza de comision. "Pentru a mentine o profitabilitate acceptabila, pe viitor va trebui sa creasca ponderea comisioanelor in veniturile bancilor", considera Petre Bunescu, director general adjunct al BRD Societe Generale. In conditiile actuale, de scadere a marjei intre dobanzile la credite si cele la depozite, bancile nu au prea multe solutii - cresterea numarului de clienti, dar mai ales a proportiei de venituri din comisioane, care detin aproximativ 30% din veniturile bancilor, fata de 50% in tarile Uniunii Europene. "Pe viitor, bancile vor trebui sa inoveze, sa realizeze produse care sa insemne in primul rand servicii bancare si nu atat credit", declara Bogdan Baltazar, presedintele Baltazar, Bloom & Pirvulescu.

Expansiune si nu reducere

Scaderea profitabilitatii nu va conduce imediat la restructurarea retelei bancare si a personalului aferent, "pentru ca in Romania penetrarea serviciilor bancare in randul populatiei se afla inca la un nivel scazut si exista mult loc pentru cresterea organica a acestui sector", subliniaza Robert Rekkers, presedintele Bancii Transilvania. Activele bancare ar putea atinge la sfarsitul anului 30 miliarde euro. Pana in 2007-2008, activele bancare vor creste cu cel putin 20-30%, anticipeaza aceeasi sursa. Investitii si expansiune sunt cuvintele de ordine ale bancherilor pentru viitorul pietei bancare locale.

"Ar fi antibanking sa fie redusa reteaua din motiv de profitabilitate in scadere. Se va merge pe agentii modulare mici, de 4-5 persoane", puncteaza Bunescu. Nota dominanta a acestui an si probabil si in 2006 va fi batalia bancilor pentru castigarea cotei de piata, dupa care va veni perioada administrarii eficiente a acesteia. Cand piata va fi saturata, atat ca retea, cat si ca produse, bancile vor trebui sa umble mai serios la costuri.

Abia atunci vom discuta de o politica a costurilor, care in momentul de fata nu e clar definita. Pe masura ce volumele de operatiuni vor creste si ratele dobanzilor vor scadea, iar marja neta a dobanzilor va fi aliniata la sistemul european, atunci managementul bancar va fi concentrat pe o politica de costuri, care va insemna volume mari, randamente operationale foarte bune si eficienta ridicata, spun la unison bancherii.