Un fenomen da dureri de cap bancilor comerciale. Dar si Bancii Nationale. Supralichiditatea monetara. Mai clar: sint prea multi bani in banci. Lei si valuta. Economia reala insa tinjeste dupa bani. Nu ajung banii nici pentru afaceri, nici pentru investitii. Mai departe, nu ramin destui bani pentru consum.

Cum iesim din cercul vicios? Solutia este absorbtia de catre BNR a surplusului de lichiditate. Banca Nationala e nevoita sa filtreze fluxurile de bani. Pentru a stopa inflatia. Daca BNR absoarbe bani din banci... inseamna ca ei nu mai ajung in economia reala. De aici s-a iscat o dezbatere fierbinte. O confruntare de pozitii, de fapt, in balanta fiind economia reala si economia nominala. S-a conturat o convergenta de opinii in sprijinul economiei reale. Fiindca numai dezvoltarea acestui tip de economie poate asigura prosperitatea societatii. Prin echilibrarea marilor ei fluxuri: productia si consumul.

Banca Nationala a raspuns cu argumente rationale. Si nicidecum emotionale. Subliniind apasat un adevar: niciodata nu ia banii de la gura intreprinderilor. Sau a populatiei. In camarile de la BNR e adunat doar surplusul de lichiditate. Banii pe care intreprinderile sau populatia nu pot sa-i atraga. Desi au nevoie de ei. Pe piata monetara, in toata lumea, o regula de baza este refinantarea de catre banca centrala a bancilor comerciale. La noi, acest instrument e folosit doar in situatii exceptionale. BNR nu mai crediteaza in mod obisnuit bancile tocmai fiindca lor le prisosesc banii. Dimpotriva, deschide depozite pentru banii pe care economia reala sau consumatorii inca nu-i pot absorbi. De curind, BNR a pus in vinzare si certificate de depozit. Daca pentru depozitele obisnuite termenul este de o luna, licitatiile pornind de la dobinda de interventie de 16,5%, certificatele sint licitate pe trei luni, cu dobinda inferioara. Alt filtru il constituie mecanismul rezervelor minime obligatorii. Il folosesc toate tarile. Dar cu deosebire cele cu inflatie ridicata. Pentru ca limiteaza posibilitatile bancilor comerciale de a multiplica banii inflationisti si de a pune astfel economia in situatii dintre cele mai critice. Mai mult, bancile - desi protesteaza ca sint prea mari cotele - au astfel la dispozitie un stoc-tampon de lichiditate in cazul unor avalanse de cereri de retragere. Un timp, rezervele minime obligatorii vor constitui inca un important instrument de interventie pe piata monetara.

In viitor, in perspectiva dezvoltarii operatiunilor de piata monetara, rezervele minime obligatorii isi vor diminua rolul. Dar cum pina si marile banci centrale, unde aceste rezerve mai au doar un rol simbolic, dispun prin lege de posibilitatea de a folosi in caz de nevoie acest instrument, nici BNR nu va renunta la posibilitatea de a-l utiliza in toata complexitatea lui. Un argument e si acela ca Banca Centrala Europeana are dreptul de a folosi, potrivit statutului sau, toate tipurile de instrumente enuntate, inclusiv rezervele minime obligatorii.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri