Bancile care au fost mai conservatoare si s-au limitat la deservirea doar a firmelor au pierdut cota de piata in ultimii ani
Privind clasamentul bancilor romanesti, dar si cotele de piata din punctul de vedere al activelor, creditarii sau economiilor atrase, pe parcursul a patru ani, se poate observa cu usurinta "fierberea" din piata.
Desi, spre exemplu, primele doua locuri din punctul de vedere al valorii activelor au ramas nemodificate BCR si BRD fiind in continuare liderii pietei, daca raportam anul 2004 la anul 2001 se poate observa o diminuare a cotei de piata a celor doua instutitii financiare ce detin in prezent circa 40% din activele sistemului bancar, diminuare egala cu circa 7 puncte procentuale. De fapt, daca ne raportam la cota de piata detinuta la sfarsitul lui 2001 de aceste doua banci, constatam ca fiecare a pierdut circa 16-17% din valoarea cotei de piata pe care o detinea initial (calculata ca procent pierdut din cota de piata din 2001, raportat la valoarea cotei de piata din 2001).
La polul opus se afla detinatoarea din acest moment a locului 3 si anume Raiffeisen Bank, care in ultimii trei ani aproape ca si-a triplat cota sa de piata (crestere de 267%), urcand in acelasi timp si trei locuri in topul bancilor din Romania, din punctul de vedere al activelor bancare detinute. O evolutie l-a fel de spectaculoasa -urcare de patru locuri in topul mai sus mentionat si o dublare a cotei de piata - a mai inregistrat o singura banca din randul celor care in 2001 aveau o cota de piata mai mare de 1% din totalul activelor bancare, HVB Bank Romania. Au existat insa si banci cu capital majoritar romanesc cu evolutii la fel de performante. La Banca Transilvania in cei trei ani scursi intre 2001 si 2004 cota de piata din punctul de vedere al activelor bancare aproape ca s-a dublat (crestere de 190%), institutia financiara respectiva urcand trei locuri in topul bancilor din Romania. In schimb, in intervalul pomenit, doua mari banci internationale Citibank si ABN Amro, au pierdut teren, scazand 4 si respectiv 2 locuri in ierarhizarea dupa valoarea activelor si inregistrand o pierdere de cota de piata de 11-14% din cea din 2001.
Explicatia acestor evolutii este cat se poate de simpla. Raiffeisen Bank, HVB Bank si Banca Transilvania nu au neglijat deloc segmentul de retail, iar daca in cazul primei si ultimei putem vorbi de o extrem de puternica implicare in domeniul retail-ului (servicii financiare pentru persoane fizice si firme de deimensiuni mici), in cazul HVB, la realizarea acestor rezultate a concurat intr-o mare masura si activitatea de "corporate" (servicii bancare pentru firme). Citibank si ABN Amro au preferat sa nu se implice insa in activitatea de retail (ofensiva in forta din ultimul timp mai are de asteptat pentru a i se putea vedea roadele). La fel se poate spune si de BRD, a doua banca din sistem, care desi este puternic implicata in sectorul de retail, a preferat o abordare mai elitista (s-a concentrat pe sectorul de corporate, pe produse de finantare in lei pentru persoanele fizice si pe atragerea clientilor cu venituri mari). In cazul BCR, in ciuda unei abordari destul de agresive a sectorului de retail (lansarea unor produse competitive pe piata) ea nu a reusit intotdeauna sa comunice avantajele pe care le avea pe diferite segmente, fapt sanctionat de o clientela care fie nu avea timpul necesar pentru a consulta toata oferta de pe piata, fie nu avea cultura financiara care sa-i permita sa sesizeze avantajele respectivelor produse. Practic putem spune ca acele banci care au facut ceva mai tarziu pasul spre domeniul retail-ului sau nu au comunicat indeajuns ce ofera au avut de suferit din punctul de vedere al marimii activelor.
Batalia principala s-a dat pe domeniul creditarii, iar introducerea normelor BNR, incepand cu februarie, 2004 nu a facut decat sa tempereze intr-o mica masura avantul creditarii. Daca tinem cont ca spre exemplu, ponderea imprumuturilor imobilare si ipotecare in PIB este de doar 4% in Romania, comprativ cu 46% in UE, atunci este cat se poate de clar de ce masurile BNR nu au determinat un regres al pietei creditului.
IMOB
Initial, BCR avea una din cele mai atractive oferte de creditare pentru segmentul imobiliar (dobanda scazuta, nu se cerea asigurare de viata fiind insa necesara existenta unor giranti). Apoi insa a inceput "contraatacul" celorlate banci.
Alpha Bank a lansat creditul ipotecar in care era necesara ca garantie doar imobilul achizitionat. "Inovatia" a fost adoptata in urmatoarele 12 luni de toate bancile care si-au propus sa intre pe domeniul creditelor imobiliare. BCR a reactionat lansand la randul sau un astfel de credit. Volksbank a venit insa apoi cu extinderea perioadei de creditare la 15 ani, pentru ca o data cu introducerea normelor BNR pentru creditare mai toate bancile sa adopte o asemenea masura. Alpha Bank a recationat din nou si a oferit asigurarea de viata gratuit, la pachet cu creditul ipotecar. In prezent majoritatea bancilor fac acest lucru.
Astfel, incepand din a doua jumatate a lui 2001, dar mai ales din primele sase luni ale lui 2002.
Avansul, dupa ce initial ajunsese sa fie de doar 10% din valoarea locuintei, a fost ridicat ca urmare aplicarii normelor BNR la o valoare de 25%, ceea ce a constituit intr-adevar o frana pentru multi potentiali clienti, in a contracta un astfel de credit. Iata insa ca si in acest caz s-a gasit solutie. A aparut Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL), care cere ca mai intai sa existe o perioada de economisire (timp in care strangi avansul) si abia apoi cea in care clientul primeste credit. Desi exemplul RBL este deocamdata singular si alte banci (HVB, Bayerische Landesbank) si-au anuntat intentia de a intra pe acest domeniu.
CONSUM
Pe segmentul creditelor de consum, batalia s-a dat pe mai multe planuri. Astfel, principala cale a fost cea a oferirii de credite chiar in magazine, iar aici parteneriatele incheiate de banci cu lanturile de magazine (in special cu cele de electronice si electrocasnice au jucat un rol fundmental). Banca Tiriac si Finansbank au fost printre "pionerii" domeniului, dar oportunitatea a fost imediat sesizata si de restul bancilor astfel ca imediat Raiffeisen Bank, BRD, BCR, Banca Transilvania, Bancpost sau chiar "batranul" CEC au incercat sa prinda "halci" cat mai mari din noul "business". Totul parea sa se calmeze la un moment dat, si clientii sa se multumeasca doar cu credite de cateva sute de euro, numai ca a venit HVB cu o alta "inovatie": credite de consum pentru nevoi nenominalizate in valoare maxima de 5.000 de euro, initial si apoi de 10.000 de euro, pentru ca imediat sa se decalanseze o competitie extrem de stransa pe acest segment. In prezent se pot obtine credite de consum pentru nevoi nenominalizate, cu garantii imobiliare sau mobiliare de pana la 100.000 de euro pe perioade de pana la 20 de ani. Normele BNR au fost invinse si de aceasta data de inventivitatea bancilor: prima a fost Raiffeisen Bank, ce a recurs la asigurarea creditului acordat, pentru a putea sa scape de obligativitatea girantilor atunci cand avansul era mai mic de 25% in cazul acestor imprumuturi. Procedura a fost utilizata imediat si de restul institutiilor bancare din Romania.
Tot Raiffeisen Bank a initiat si o alta competitie si anume aceea a oferirii de cat mai multe facilitati la cardurile de credit. Daca in urma cu doi ani aproape ca nu mai existau carduri de credit cu perioada de gratie (RIB eliminase si ea aceasta facilitate), Raiffeisen a reintrodus aceasta caracteristica. In prezent din cele 12 banci care ofera carduri de credit majoritatea au o asemenea facilitate. In plus cardurilor de credit le-au fost atasate bonusuri (5% reducere in cazul in care foloseai cardul de credit la anumiti comercianti) si premii.
Tot in cazul cardurilor de credit pare sa prinda din ce in ce mai mult o alta moda, aceea a cardurilor co-branded si proprietar. Daca initiatorul a fost in acest domeniu Finansbank cu cardul Avantaj, iata ca acum Bancpost si Raiffeisen Bank au pasit pe urmele acesteia lansand la randul lor astfel de produse.
ECONOMII
In ceea ce priveste produsele de economisire evolutiile au fost mai putin spectaculoase. "Gaselnita" bancilor pentru atragerea clientilor a fost folosirea sistemului de transe de dobanda (cu cat suma este mai mare, cu atat creste si dobanda) sau lansarea unor produse inovatoare care sa adune intr-unul singur avantajele mai multora. Spre exemplu, contul curent cu dobanzi comparabile cu cele pentru depozite, daca se pastreaza o suma minima in respectivul cont, a fost lansat de mai multe banci fie sub forma unor promotii (Piraeus Bank) pe o perioada limitata de timp, fie ca produse standard (ING cu Cont’ROL de exemplu). Chiar si oferirea unor bonusuri sau a unor premii au fost modalitati de atragere a economiilor populatiei, Volksbank finnd banca ce a lansat aceasta moda pe piata.
O alta batalie importanta se da in domeniul retelelor. O retea extinsa de sucursale va fi din ce in ce mai necesara pentru a acapara o cota cat mai importanta din piata persoanelor fizice si a companiilor mici. Bancile vor deveni astfel din ce in ce mai interesate de extinderea retelei de sucursale in conditiile in care segmentul de retail este cel mai dinamic la ora actuala, pe piata de corporate banking (servicii bancare pentru firme) cartile fiind deja facute in mare masura.
Oportunitati exista inca destule la aceasta ora. Bucurestiul, spre exemplu are o slaba acoperire cu sucursale bancare in cartiere. De aceea multe banci, chiar si din cele cu retea extinsa, cum sunt BCR si BRD, considera cat se poate de oportuna deschiderea de noi sucursale in Capitala. Hotelurile, supermarketurile si centrele de afaceri sunt alte vecinatati dorite de catre banci. Banca Tiriac si-a deschis spre exemplu agentii in incinta magazinelor Metro, in vreme ce BRD a preferat sa -si deschida la Carrefour sucursala. O oportunitate extrem de interesanta a fost sesizata de Finansbank, ce si-a extins reteaua de sucursale si in Voluntari, avand ca motivatie faptul ca exista un mediu de afaceri foarte dinamic (aici se descarca majoritatea TIR-urilor care aduc legume si fructe din Turcia). Tot din punctul de vedere al folosirii retelei nu putem sa nu luam in considerare Banc Postul care a incheiat un parteneriat pentru vanzarea unora din produsele sale, cu Posta Romana.
Nu toate regiunile romanesti se pot lauda insa cu acelasi grad de bancarizare ca Bucurestiul. Fara indoiala ca aglomerarile urbane beneficiaza de o atentie deosebita din partea celor care modeleaza retelele bancare. Bucurestiul, marile orase din vestul tarii (Timisoara, Oradea, Cluj) si Constanta sunt de departe preferatele bancilor in deschiderea de unitati bancare. Zona rurala si anumite judete din estul sau sudul tarii (Botosani, Vaslui, Neamt, Calarasi, Teleorman) prezinta insa mai putin interes pentru "arhitectii retelelor de unitati bancare". "Atunci cand dorim sa infintam o noua sucursala indicatorii de baza pe care ii urmarim sunt marimea populatiei totale si a celei ocupate, gradul de bunastare al zonei, volumul comertului exterior, s.a. Toate aceste caracteristici considerate se prezinta mai bine in cazul oraselor din Transilvania", declara domnul Laurentiu Mitrache, vicepresedinte Volksbank.
"Gasirea unei locatii potrivite si la un pret acceptabil constituie, de asemenea, factori ce pot influenta semnificativ decizia de deschidere a unei noi sucursale", continua domnul Laurentiu Mitrache. Investitia presupusa de infintarea unei noi unitati bancare nu este deloc una neglijabila de altfel, ea variind in general intre 800 si 1.600 usd /m2, in functie de dotarile pe care fiecare banca in parte doreste sa si le asigure.
"Reteaua de sucursale nu trebuie sa urmareasca repartizarea densitatii populatiei in teritoriu, ci "reteaua de business". Sunt zone care conteaza mai mult ca business. Daca Bucurestiul are 10% din populatie eu nu trebuie sa am aici 10% din sucursale. Bucurestiul realizeaza 30-35% din PIB-ul Romaniei. Alpha Bank prin reteaua sa de 19 sucursale acopera spre exemplu teritoriul unde se realizeaza 70% din PIB-ul Romaniei", declara domnul Sergiu Oprescu, vicepresedinte Alpha Bank.
Numarul unitatilor bancare a crescut in Romania in ultimii 13 ani, dar aceasta evolutie nu a fost una fara suisuri si coborari. Falimentele unor banci - Bankcoop, Banca Albina - sau restructurarea altora - CEC, Banca Agricola - au fost urmate de scaderea numarului de sucursale bancare. Stabilirea unor banci straine in Romania, constituirea altora noi sau extinderea retelelor celor existente au compensat insa aceasta scadere.
In ultimul timp, printre bancile care au investit mult in extinderea retelelor putem enumera Unicredit, BCR, BRD, Banca Transilvania, Banca Carpatica, dar si banci care pana acum se axasera mai mult pe partea de retail: Citibank ce a deschis locatiile CitiFinancial, ABN Amro, ING Bank.
Interesante vor fi si preconizatele achizitii din sistemul bancar romanesc care vor schimba in mod hotarator com,petitia, dar si harta pietei bancare romnesti (privatizarile CEC si BCR, achizitia Bancii Tiriac de catre HVB Bank etc.).
"Din punct de vedere calitativ, gradul de bancarizare al unei tari tine de tipul de produse bancare existente pe piata respectiva si de raspandirea acestora."
Sergiu Oprescu, vicepresedinte Alpha Bank
Romania - cea mai dinamica piata bancara din Europa Centrala si de Est
Piata bancara din Europa Centrala si de Est (ECE) va continua si in perioada urmatoare sa creasca intr-un ritm sustinut, afirma un recent studiu al Bank Austria Creditanstalt (BA-CA). Pentru intregul an, analistii economici de la BA-CA se asteapta la o expansiune a activelor combinate ale tuturor institutiilor bancare din Europa Centrala si de Est (ECE) cu 12%. Volumul creditelor in ECE s-a marit si el cu 15% in ultimul an, o rata de crestere semnificativ mai mare decat cea realizata in zona euro unde aceasta a fost de doar 5%, ceea ce confirma evolutia dinamica a sectorului, din ultimii trei ani, cand media ritmului de expansiune in domeniul creditarii a fost de 13% pentru Europa Centrala si de Est, fata de un nivel mediu de 4%, inregistrat in zona monedei unice europene.
Pietele cele mai dinamice pe segmentul creditarii s-au dovedit a fi Romania (+ 49%), Bulgaria (+ 47%), urmata de tarile baltice, Croatia si Ungaria. Conform analistilor economici ai BA-CA, aceasta evolutie pozitiva are mai multe cauze: pe deoparte puternica dezvoltare economica a regiunii Europei Centrale si de Est, (ECE), iar pe de alta parte stabilizarea pietei bancare zonale, precum si tendinta de recuperare a decalajului existent intre tarile din UE si cele din ECE in utilizarea serviciilor financiare. "Ne asteptam ca in urmatorii 10 ani creditele sa aiba o crestere de peste 250%, iar depozitele una de 170%", afirma Marianne Kager, economistul-sef al Bank Austria Creditanstalt. In valoare absoluta, aceste evolutii se traduc intr-un volum aditional al imprumuturilor de 450 miliarde de euro. Din acestea, Polonia va contabiliza aproximativ 170 miliarde de euro, urmata de Cehia (69 miliarde euro) si Ungaria (63 miliarde euro).
Totusi, cresterea cea mai mare in domeniul creditarii se va produce in acele tari unde in prezent, aceste servicii financiare au o pondere redusa. Analistii economici ai BA-CA, includ in randul acestor state Romania care va inregistra o crestere de 470%, Bulgaria si Serbia ultimele doua cu un ritm de expansiune a sectorului de peste 360%.
La momentul actual, valoarea creditelor pe locuitor in tarile Europei Centrale si de Est este de 1.600 de euro, adica un nivel de aproximativ 7% din media acestui indicator inregistrat pentru zona euro. Bazandu-ne pe presupunerea ca pentru urmatorii 10 ani expansiunea creditului va fi egala cu 250%, volumul imprumuturilor pe locuitor va junge la 6.000 de euro, ceea ce corespunde unui nivel de 24% din cel mediu, din prezent, existent in zona euro sau unui nivel de 17% pentru nivelul mediu estimat a corespunde zonei euro peste 10 ani. "Aceste lucruri indica un considerabil potential de dezvoltare in regiunea Europei Centrale si de Est", declara Marianne Kager.
"Bancile din ECE vor avea o crestere mai pronuntata a activitatii decat cele din zona euro, unde noi ne asteptam la un ritm de expansiune de doar 5 procente."
Marianne Kager, economist-sef la Bank Austria Creditanstalt
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
