Este evident ca bursa romana are nevoie de o injectie de energie care nu va rezolva situatia decat prin masuri cu efect pe termen lung. Fie ca se numeste Popescu, Magellan Fund sau Warren Buffet, investitorul doreste un singur si simplu lucru: un climat serios si stabil de dezvoltare economica, sustinut de aceeasi stabilitate politica si sociala si in care ei anticipeaza obtinerea unui profit. Numarul de companii listate este irelevant, in acest caz el urmand sa cresca natural prin noi listari. Capitalizarea ramane un factor, dar cel mai important este climatul general si calitatea companiilor in care faci investitia la Bursa. Expresia englezeasca „size is everything“ („marimea inseamna totul“) poate fi valabila si pentru bursa. Fuziunea Rasdaq-BVB, plus introducerea unor noi companii la bursa sunt masuri pozitive, cu scopul de a mari capitalizarea bursei si a o face mai atractiva.

Dar fuga dupa capitalizare ridicata are un tais dublu: (1) poate atrage investitori externi si interni, dar (2) calitatea majoritatii entitatilor de tranzactionat ramane inferioara, ca in prezent. Care va fi aportul la reinvierea Bursei adus de o mare parte din firmele de la Rasdaq, care deja exista la tranzactionare si care nu se „misca“? Numarul de conturi active, de circa 12.500 (cifra dateaza din perioada ianuarie-februarie), reprezinta un procent de 0,0568% din populatia tarii care ar participa la Bursa. Banii nu sunt problema pentru care bursa nu se dezvolta la nivelul altor tari.

Una dintre probleme este lipsa de informatie si cultura bursiera (cu alte cuvinte, educatie bursiera). Nu am vazut in ziare, la televiziune sau in orase campanii publicitare sponsorizate de catre BVB, care sa constientizeze masele largi asupra existentei unui loc numit „bursa“ unde se poate investi o suma cu posibilitatea de castig, dar si cu riscul de a pierde. Aceeasi activitate de educatie si promovare trebuie desfasurata si de catre brokeri, a caror modalitate de a ghida atat incepatorii, cat si pe cei cu experienta opresc pe multi inainte de pasul final. Un alt mod foarte eficient de promovare a bursei este organizarea intensiva de „road-shows“ (prezentari gen turneu) atat pe plan intern, cat si in strainatate. Pe plan extern, exista firme specializate (nu firme de avocati) care pun in contact direct manageri de fonduri cu firme interesate de o expunere internationala.

Cum pot ajuta facilitatile fiscale

Mai sunt cateva luni pana la introducerea impozitului de 16% pe castigurile inregistrate la bursa, si iata o alta propunere, de data aceasta de incurajare a participarii populatiei la bursa: acordarea unor facilitati fiscale celor care detin conturi de brokeraj. Aspectele tehnice pot fi determinate in functie de marimea portofoliului, durata detinerii si alti factori. Dar ideea de baza este reducerea impozitului global pentru cei care participa la piata de capital. Aceasta masura va fi oricum dezvoltata, garantat, mai tarziu, cand piata de capital va contribui la asigurarea unui mare procent din pensie, sau la asigurarea unor facilitati de educatie mai bune pentru copiii anilor viitori. Un inceput trebuie totusi facut. Dezvoltarea sectoarelor auxiliare poate avea, de asemenea, o contributie importanta. O data ce participantii la bursa devin angrenati in acest proces, interesul lor trebuie mentinut si dezvoltat, punandu-se la dispozitie noi servicii de informare si de ajutor in vedera luarii deciziilor. La ora actuala se cere existenta unui portal financiar online la care lumea sa se opresca la fel ca la un supermarket si sa faca toate cumparaturile.

Un trader sau investitor la bursa nu va mai face fata fara a avea acces la software de analiza tehnica a actiunilor listate la bursa. Tranzactionarea „dupa ureche“ dispare, aparand un nou gen de trader, cel informat, care vrea sa filtreze informatia si sa inteleaga „de ce“ i se spune ce i se spune in presa sau la televiziune. Firmele de educatie trebuie sa adauge educatie bursiera in serviciile lor, dar o educatie serioasa bazata pe experienta in multiple piete, fara plagiat din carti si reviste. Presa trebuie sa ofere atat comentarii inteligente despre evolutia zilnica a pietei, cat si previziuni asupra evolutiei pe termen scurt. Sistemul Teletext al posturilor nationale de televiziune ofera deja date despre evolutia bursei, dar cu intarziere de o zi.

Citeste si:

De ce nu si date cu 15 minute intarziere? Acest lucru era deja practicat la inceputul anilor ‘80 in strainatate si a ajutat enorm la familiarizarea maselor largi cu fenomenul bursier. Intreprinzatorii din industria IT ar trebui sa sesizeze ca acest moment este unul propice pentru a lansa aplicatii comerciale de software privind distributia imediata a informatiilor bursiere catre abonati.

Ce se anunta, insa, pentru perioada urmatoare? Teoretic, exista mari posibilitati pentru o dezvoltare exploziva a mediului bursier in Romania, in urmatorii cinci ani. Privind realist, exista un scepticism, in lipsa unui program coerent si sustinut, privind promovarea mediului bursier atat pe plan national, cat si in exterior. Anticipez ca va continua principiul de crestere a bursei bazat pe „avem o bursa, vor veni ei“, iar cand „ei vor veni“, caracterul speculativ va genera socuri similare evolutiei ianuarie 2004 - pana in prezent. Exista totusi un element pozitiv, care poate schimba mentalitatea: dezvoltarea in Romania a unei noi generatii tinere foarte atasate de tehnologie si succes financiar, care va forta usile fortaretei in care se afla bursa in acest moment.

RISCURI, PRESIUNI SI SOLUTII

• Orice masura de revigorare a bursei lipsita de viziune sau cu un caracter cosmetic va produce diminuarea increderii investitorilor in sectorul bursier, care in mod normal trebuie sa constituie o sursa de castiguri foarte mari atat pentru stat, cat si pentru ceilalati participanti.

• Globalizarea si perspectivele aderarii la UE forteaza luarea unor masuri de atragere a participantilor externi, dar si a maselor cu venit disponibil din Romania.
• Pe plan intern, cultura bursiera trebuie formata si adusa in fiecare camin.
• Promovarea externa trebuie facuta cu viziune si competenta, direct la investitorii potentiali pentru piata bursiera romanesca.