Vin vremuri grele pentru cei care vor sa-si cumpere bunuri pe credit. BNR a pregatit un nou set de norme care ar trebui sa reduca creditele luate de populatie de la banci. Bancherii cred ca aceste masuri isi vor face efectul numai pe termen scurt, deoarece inventivitatea romanilor va duce la ocolirea lor.

Suma ratelor si a dobanzilor aferente tuturor contractelor angajate nu va putea depasi 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia. Daca in socoteala intra si un credit imobiliar, totalul angajamentelor de plata lunare nu va putea depasi 35% din acelasi venit net. Proiectul normelor de limitare a riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice va fi discutat vineri de Consiliul de Administratie al BNR, in urma consultarii bancilor comerciale. In plus, clientii bancilor sunt nevoiti sa aduca tot felul de documente justificative pentru a putea obtine imprumutul.

PROBLEME.

BNR a fost nevoita sa ia aceste masuri de limitare a creditarii la solicitarea FMI. Potrivit BNR, creditul de consum a inregistrat in luna mai o crestere de aproape 14%, ajungand la un sold de 105.139 miliarde de lei, in timp ce totalul imprumuturilor imobiliare si ipotecare au urcat cu 5%, pana la 39.567 miliarde de lei.

In plus, activitatea Biroului de credit s-a dovedit a fi ineficienta. Inca nu exista o baza de date care sa permita verificarea declaratiilor pe proprie raspundere ale clientilor, in care acestia ar trebui sa marturiseasca toate datoriile pe care le au in momentul in care cer un credit. Insa Biroul de credit nu strange informatii decat despre clientii rau-platnici. Cei care isi achita la timp ratele pot contracta mai multe credite de la mai multe banci, fara ca acestea sa stie una de alta. In plus, populatia poate cumpara in rate doar cu buletinul sau cu fluturasul de salarii, de la magazinele care au gasit surse alternative de finantare.

Citeste si:

BANCHERII SUNT SCEPTICI.

Noile reglementari pentru limitarea vitezei de crestere a creditarii vor fi ineficiente, la fel ca si cele introduse in 2004, crede Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor. "Masurile din trecut nu au dus la limitarea deficitului de cont curent si a consumului. Solicitarea facuta de FMI catre Banca Nationala este o abordare gresita, care dovedeste lipsa unei cunoasteri profunde a realitatilor romanesti", considera presedintele ARB. El crede ca cererea de credite va ramane in continuare ridicata si doar o parte nesemnificativa din importuri ar putea fi afectata printr-o eventuala reducere a finantarilor acordate de banci.

Mai mult, Ghetea se teme ca, din dorinta de a restrange ritmul de crestere a creditului de consum, ar putea fi afectati alti indicatori, precum productia interna de bunuri de folosinta indelungata si de consum.

Varianta de ocolire. "Logica spune ca orice masura administrativa are efecte numai pe termen scurt. Pe termen mediu, piata gaseste forme de ocolire a unor astfel de masuri. In cazul creditelor de consum si al celor ipotecare, acest lucru s-a manifestat prin aparitia unor firme specializate, nebancare, a caror activitate nu este constransa de BNR", ne-a declarat Mihai Bogza. El crede ca mai util ar fi ca aceste norme sa fie inlocuite prin masuri de natura economica, capabile sa stimuleze oferta si productia autohtona. "Din pacate, Romania nu are inca o economie de piata functionala, cresterea cererii nu a fost urmata de o crestere a ofertei din productia autohtona. Chiar daca unele firme private au inceput sa-si creasca productia, inca mai sunt necesare eforturi majore pentru restructurarea economiei reale", a adaugat Mihai Bogza.

El considera ca Romania are de ales intre o crestere economica mai rapida cu pretul unui ritm mai moderat al reducerii inflatiei sau o crestere economica mai modesta cu o dezinflatie mai accentuata. "Eu cred ca este de preferat prima varianta, avand in vedere necesitatea de a reduce mai rapid decalajele care ne separa de celelalte tari din UE." In plus, Bogza spune ca BNR ar trebui sa ofere bancilor ca alternativa adoptarea unor masuri legislative care sa stimuleze creditarea pe alte segmente, cum ar fi creditul rural sau imprumuturile pentru IMM-uri. O astfel de masura ar duce si la reducerea dezechilibrului intre cerere si oferta, deoarece ar avea loc investitii in zone productive. Astfel nu s-ar mai ajunge la restrangerea ofertei, asa cum se incearca acum, ci la stimularea productiei autohtone.