Finantarea IMM-urilor s-a facut mai mult declarativ, acestea suferind de fapt de "o subcapitalizare cronica", a adaugat Saramet. Mai bine de o treime din firmele mici si mijlocii (36%) nu au solicitat niciodata finantare, in timp ce 42% dintre micile firme care "au indraznit" sa faca acest lucru au fost respinse, pentru ca nu au avut garantiile materiale solicitate, a adaugat seful Fondului de Garantare. Dobanzile mari si birocratia au contribuit, la randul lor, la subcapitalizarea IMM-urilor.

O solutie pentru schimbarea in bine a situatiei ar aparea daca bancile si fondurile de garantare ar avea o strategie comuna pentru finantarea IMM-urilor. La randul sau, presedintele Comisiei de buget, finante si banci din Senat, Varujan Vosganian a apreciat ca Banca Nationala a Romaniei ar trebui sa-si asume reglementarea si supravegherea Fondurilor de garantare pentru ca acestea sa iasa din "semiclandestinitate" si sa devina un actor semnificativ in procesul de finantare al IMM-urilor.

Vosganian a amintit ca intarzierea privatizarilor si restructurarii marii industriei a contribuit decisiv la subdezvoltarea IMM-urilor, care "sunt strans legate de marile companii". Pentru ca micile firme sa beneficeze de o finantare avantajoasa, trebuie constituit un sistem bancar specific, adica banci rurale si unitati de microfinantare, a evidentiat Vosganian.

Citeste si:

Directorul Directiei de Stabilitate Financiara din cadrul BNR, Ion Dragulin, a aratat ca reglementarile acordului Basel II, vor crea premisele unui acces mai facil la credite bancare pentru IMM-uri.

"Va fi o gama mai larga de colateral si garantii pentru IMM-uri",a sustinut Dragulin, specificand ca BNR analizeaza imbunatatirea modului de reglementare si supraveghere pen-tru Fondurile de garantare si pentru companiile de leasing.