Limitarea ratei la 35% din venituri in cazul creditelor pentru locuinte si la 40% a gradului de indatorare pe veniturile familiei va avea si un efect secundar, in afara celui principal de temperare momentana a creditului in valuta. Datorita limitarii impuse creditului ipotecar, potentialii clienti ai bancilor isi vor indrepta atentia catre creditul de nevoi personale garantat cu ipoteca, chiar cu ipoteca de rangul doi. In aceste conditii, clientii bancilor vor putea contracta pe veniturile familiei pe langa un credit ipotecar si unul de nevoi personale garantat. Bancherii se asteapta ca, in perioada urmatoare, acest tip de credit sa fie favorizat. Practic, acest tip de credit, care permite imprumuturi de valoare mare, va fi principala portita gasita de bancile comerciale in fata noilor frane puse de BNR creditarii.

Chiar daca prin deciziile Consiliului de Administratie al BNR s-a dorit temperarea creditului in valuta si impulsionarea celui in lei, situatia de fapt nu va arata chiar asa. Costurile bancilor comerciale cu rezerva minima obligatorie in valuta vor creste. Totusi, marjele de profit practicate de banci sunt inca destul de mari, iar competitia pe piata creditului de retail, destul de acerba. In acest context, doar unele banci vor creste dobanzile la creditele in valuta si acelea, cu doar maximum 1%. In sprijinul temperarii creditului vin si celelalte reglementari cuprinse in proiectul normelor de creditare. In conditiile in care normele vor ramane asa cum sunt cunoscute acum, clientii vor trebui sa raporteze toate datoriile pe care le au atat ei, cat si membrii familiei lor, fapt care va mari usor procesul birocratic. Totusi, este interesant de stiut ca bancile nu vor avea cum sa verifice cat de exacte sunt datoriile clientilor lor din cauza faptului ca de la Biroul de Credit nu vor putea scoate totalul datoriilor unui client care a fost bun platnic, ci doar un scoring al acestuia. A doua varianta ar fi fost interogarea Centralei Riscurilor Bancare (CRB). La CRB se raporteaza insa doar creditele cu valori mai mari de 100 de milioane de lei. In acest context, pentru clientii cu rate mici, bancile nu au altceva de facut decat sa dea crezare declaratiilor pe proprie raspundere, depuse de clienti.