Reducerea rezervelor minime la pasivele in lei ale bancilor comerciale intra in vigoare incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2008.

In schimb, rata rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta ale bancilor ramane la nivelul actual, de 40%.

Analistii se asteaptau la mentinerea dobanzii de politica monetara la 10,25% pe an, insa nu excludeau nici o noua urcare a acesteia, ca semnal pentru presiunile inflationiste in crestere, din cauza deciziei de majorare a salariilor si pensiilor.

Este a doua sedinta consecutiva de mentinere a dobanzii la nivelul de 10,25%, dupa cea din 25 septembrie.

BNR coboara, pentru prima data din iulie 2005, rezervele minime obligatorii la lei
BNR a decis scaderea rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele in lei, masura pe care nu a mai luat-o de la sedinta din iulie 2005.

Decizia luata astazi, de reducere a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei ale institutiilor de credit de la 20% la 18% intra in vigoare incepand cu perioada 24 noiembrie - 23 decembrie 2008.

BNR nu a mai luat o asemenea masura din sedinta din 8 iulie 2005, cand a hotarat reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei cu scadenta mai mica de doi ani de la 18% la 16%, aceasta crescand ulterior.

Citeste si:

Ultima schimbare aplicata RMO-urilor pentru pasivele in lei a fost decisa in iunie 2006, cand BNR a marit nivelul acestora, la 20% de la 16%. In schimb, nivelul RMO-urilor pentru pasivele in valuta nu a mai fost modificat de BNR din martie 2006, cand acesta a urcat de la 35% la 40%.

Pentru pasivele in valuta, banca centrala a decis, in sedinta de joi, 30 octombrie 2008, mentinerea nivelului actual al ratei rezervelor minime obligatorii, de 40%.

In privinta dobanzii de politica monetara, Consiliul de Administratie al BNR a decis mentinerea la un nivel de 10,25% pe an, pentru a doua luna consecutiv. In perioada octombrie 2007 - august 2008, BNR a aplicat sapte majorari succesive ale ratei dobanzii, insumand 3,25 puncte procentuale.

Analistii se asteptau la mentinerea dobanzii de politica monetara la 10,25% pe an, insa nu excludeau nici o noua urcare a acesteia, ca semnal pentru presiunile inflationiste in crestere, din cauza deciziei de majorare a salariilor si pensiilor.

In privinta rezervelor minime pentru pasivele in lei, economistii luau in calcul o asemenea decizie, care sa urce nivelul lichiditatii din piata, insa considerau ca decizia S&P de coborare a ratingului de tara reduce sansele unei astfel de hotarari din partea BNR.

BNR continua sa gestioneze lichiditatea "in vederea asigurarii unei functionari adecvate a pietei interbancare", se mai precizeaza in comunicatul institutiei.

In sedinta de joi, boardul BNR a analizat si aprobat noul raport trimestrial asupra inflatiei, care va fi prezentat intr-o conferinta de presa in 3 noiembrie si care "evalueaza contextul macroeconomic recent, analizeaza perspectivele inflatiei si identifica principalele provocari si constrangeri cu care politica monetara se va confrunta in perioada urmatoare".