Specialistilor Dexia le convine maniera in care statul isi vinde pachetul de actiuni la BCR, care „se aseamana foarte mult cu strategiile de vanzare din lumea occidentala“. Ei au decis sa nu participe in consortiu la privatizare nu numai pentru ca dispun de suficiente resurse singuri, insa si pentru ca in cazul unui consortiu „se isca multe discutii intre actionari“. Dexia are specialisti in toate domeniile bancare, 60 din ei studiind saptamana aceasta documentele BCR in „camera de date“ a bancii.

Dexia si-a deschis anul acesta un birou local in Bucuresti care urmareste sa finanteze autoritatile locale si a inceput saptamana aceasta sa faca angajari: 10 tineri vor forma o prima echipa ce va fi instruita atat in tara de origine a bancii, Belgia, dar cat si in alte tari unde banca este prezenta. Cei 60 de experti ai bancii au intrat in „camera de date“ a BCR luni, si spun ca opinia generala este ca banca prezinta niste indicatori destul de buni, in termeni de crestere si cote de piata. Bancherii sunt interesati insa de intrarea in piata romaneasca. „Urmarim piata romaneasca de multa vreme. Suntem decisi sa venim in Romania. Cand pornim un lucru, si ne decidem asupra unei tari, inseamna ca suntem hotarati intr-o masura foarte mare sa fim prezenti acolo pe termen lung“, spune Stephane Vermiere, seful diviziei de Dezvoltare a Afacerii, Dexia.

„Romania este o tara mare, se dezvolta repede si ofera o multime de posibilitati de investitii pe piata (optiuni de intrare), piata fiind subdezvoltata din punct de vedere macroeconomic. Bineinteles, BCR si CEC ofera probabil cele mai bune posibilitati de intrare pe piata din acest moment,“ spune Vermiere.

„Acum doi ani, Stephane si echipa sa au realizat un studiu asupra potentialului de investitii din Europa Centrala si de Est (CEE), iar Romania era de departe cea mai interesanta tara din CEE“, ne-a declarat Michel Buysschaert, seful directiei de Fuziuni si Achizitii din cadrul Dexia. „Am vizitat pana si sucursalele bancare rurale, pentru a vedea cum sta piata“, precizeaza Vermiere.

Strategia Dexia, in cazul achizitionarii BCR sau CEC, este aceeasi. Exista doua segmente majore de dezvoltare a pietei: segmentul de retail pentru IMM-uri, si cel al finantarii municipalitatilor si comunitatilor locale, care sunt doua arii majore de experienta ale Dexia. „Ambele banci ne convin in egala masura, intrucat vom asigura complementaritatea serviciilor“, a adaugat Vermiere. BCR, a carei cota de piata in Romania este de circa 27%, este puternic orientata pe partea de servicii catre persoane fizice (retail) dar are si diviziile BCR Asigurari, BCR Leasing, BCR Securities, BCR Asset Management- care administeraza doua fonduri mutuale.

Pentru Dexia administrarea acestora nu va ridica, insa, probleme: Dexia a lansat servicii si produse de retail in Slovacia, unde a crescut si volumul investitiilor, iar in Belgia are 1.200 de subsidiare si 4 milioane de clienti, asa incat operatiunile de retail ale BCR sau CEC nu vor avea de suferit, spun oficialii bancii belgiene. Dexia are operatiuni de retail si in Olanda, Luxemburg, si operatiuni bancare private (pentru persoane instarite- private banking) in cam toata Europa, inclusiv in Romania. Banca are si divizii de servicii bancare pentru companii (corporate banking), dar si divizii de asigurari si leasing, si management al activelor (asset management). „Detinem cea de a patra sau a cincea mare companie de asigurari din Belgia, cu asigurari de viata si ge-ne-rale, dar suntem specialisti si in asigurari prin intermediul bancii, lucru pe care-l putem aduce si la BCR. Suntem numarul trei in leasing in Belgia“, a mai spus Vermiere.

In cazul in care va achizitiona BCR, Dexia va dori sa dezvolte divizia de administrare a fondurilor mutuale, considerate de Buysschaert ca fiind o zona de maxima dezvoltare a profitului. El spune ca un prim pas in aceasta directie va fi lansarea de noi fonduri, „Gestionam peste 75 miliarde euro in toata lumea“, spune Buysschaert. Totodata, Dexia a fost implicata in emisiunea de bonduri a Bucurestilor, si intentioneaza sa participe si la finantarea orasului Arad printr-un nou imprumut, realizat impreuna cu BERD.