Consumul inca ridicat ar putea amana relaxarea politicii monetare

Potrivit datelor Statisticii, rata anuala a inflatiei a coborat de la 7,39% in octombrie la 6,74% in noiembrie, nivel in apropierea prognozei de inflatie a bancii centrale pentru finalul anului, de 6,7%.

Estimarile analistilor privind inflatia din luna noiembrie se situau in intervalul 6,8 si 7,25%, insa scaderea cu 3,3% a pretului la combustibili, pe fondul ieftinirii petrolului pe pietele internationale, a contracarat deprecierea leului cu 0,8% in fata euro, pana la un curs mediu de referinta de 3,7753 lei/euro.

Insa Banca Nationala a Romaniei (BNR) isi mentine, pentru moment, prognoza de inflatie pentru finalul acestui an, chiar daca nu exclude o temperare sub asteptari, a explicat economistul-sef al BNR, Valentin Lazea.

"Este nevoie sa facem anumite calcule pentru schimbarea prognozei, insa este posibil ca inflatia sa fie sub estimarile noastre, avand in vedere ca luna noiembrie a fost o luna mai buna decat ne asteptam", a spus Lazea, pentru NewsIn.

Seful departamentului de cercetare Volksbank Romania, Melania Hancila, estimeaza ca inflatia va cobori usor sub prognoza bancii centrale in decembrie.

"Este posibil sa existe in continuare presiuni din partea deprecierii leului si asupra produselor alimentare, dar estimam o inflatie de 6,6% pentru sfarsitul acestui an", a declarat Hancila, pentru NewsIn.

Insa alti analisti atrag atentia ca presiunile din partea cererii, vizibile mai ales in evolutia preturilor la alimente, raman in continuare ridicate, astfel incat inflatia ar putea inregistra o accentuare in decembrie, luna cu cheltuieli de consum mai mari.

"Perspectivele inflatiei de baza raman ridicate din cauza consumului, chiar daca luna aceasta a fost una mai buna", a spus Nicolae Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank Romania, care estimeaza ca inflatia va ajunge la 7% la sfarsitul acestui an.

Combustibilii ieftini au contracarat deprecierea leului in noiembrie

Efectul de baza - dat de inflatia lunara ridicata din noiembrie 2007, de 0,93% - si scaderea preturilor la combustibili au fost factorii principali pentru temperarea inflatiei anuale in noiembrie.

"Conform asteptarilor, preturile la combustibili au tras in jos inflatia, iar efectul de baza a avut un impact semnificativ, insa preturile la alimente au crescut destul de mult si pun in continuare presiune", a spus, pentru NewsIn, economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.

Nicolae Alexandru Chidesciuc considera ca ieftinirea petrolului pe pietele internationale "s-a transmis mult mai puternic in noiembrie, fata de octombrie, asupra preturilor la combustibili".

Petrolul s-a ieftinit puternic pe marile piete, pana in jur de 40 dolari/baril in prezent, de la nivelul record de peste 147 dolari/baril atins la inceputul lui iulie.

Economistul ING Bank avertizeaza insa ca, in 2009, deprecierea leului si preturile la alimente - "care ar putea sa nu ne mai ajute la fel de mult in partea a doua a anului" - sunt riscuri semnificative asupra inflatiei.

Deprecierea leului nu a avut un impact major asupra preturilor la produsele nealimentare, cu atat mai mult cu cat, in luna octombrie, leul a pierdut in fata monedei europene 3,3%, depreciere care nu s-a transmis decat pe scurt timp asupra preturilor.

"Ma surprinde ca deprecierea din octombrie nu s-a reflectat si in noiembrie asupra preturilor. Probabil, comerciantii prefera sa isi reduca marjele de profit", a spus Melania Hancila.

Scaderea rezervelor minime, mai probabila decat reducerea dobanzii cheie in ianuarie

Unii analisti considera, in continuare, ca presiunile inflationiste din prima parte din 2009 ar putea sustine mentinerea dobanzii cheie pana in luna februarie.

"Atat timp cat presiunile inflationiste raman ridicate, nu ma astept la reducerea dobanzii de politica monetara la prima sedinta. Cred insa ca BNR va scadea nivelul rezervelor minime obligatorii, atat la pasivele in lei, cat si la cele in valuta", a spus Chidesciuc.

Totusi, o eventuala reducere a dobanzii cheie in prima sedinta de politica monetara a BNR din 2009, din 6 ianuarie, ar putea solutiona nevoia de finantare, considera Melania Hancila, o astfel de decizie putand avea si un efect psihilogic, ca semnal din partea bancii centrale.