Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, considera ca bancile serioase nu vor reduce dobanzile la depozitele in lei, ci vor cauta metode de diversificare a bazei de clienti. Retragerea banilor din banci ar creste consumul si, implicit, inflatia.

Intrarile de capital volatil pun in dificultate Banca Nationala in lupta cu inflatia. Interventia BNR pentru a stopa intarirea leului a avut ca rezultat sume mari de lei aflate la dispozitia bancilor comerciale. In acelasi timp, banca centrala a modificat strategia de sterilizare, prin limitarea sumelor atrase la numai o parte din excedentul de lichiditate. Astfel, oferta bancilor a fost de echivalentul in lei a trei miliarde de euro, in timp ce BNR a atras doar un miliard. Bancile au ramas cu lei, asa incat au scazut dobanzile la depozite, pentru a le face mai putin atractive. Primind dobanzi mai mici decat inflatia, populatia s-ar putea orienta spre consum, majorand inflatia.

DIFERENTIERE.

Politica de sterilizare partiala a excedentului de lichiditate va aduce la depozitele in lei unele scaderi de dobanzi, dar nu si la bancile cu expunere in economia reala, spre care se vor muta majoritatea economisirilor, considera guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. "Unele banci vor avea in vedere scaderea dobanzilor pentru depuneri. Exista acest risc, dar mizez pe bancile serioase, cu gandire strategica si implicate in economie, care au grija de clientii lor si pe partea de creditare, si la depozite, cum ar fi BCR. Economisirile se vor transfera usor de la bancile fara retea la cele care au urmarit sa-si construiasca un canal de plasare a disponibilitatilor in lei", a explicat guvernatorul BNR. "Probabil vom asista la o migrare a economisirilor la bancile cu retea. Este un fenomen corect, pentru ca bancile mai mici, cu deschidere in afara, au acces la fonduri externe, in timp ce bancile autohtone trebuie sa-si protejeze resursele", a adaugat oficialul bancii centrale. In opinia lui Isarescu, bancile nu trebuie sa se uite numai la Trezorerie, intrucat adevarata activitate bancara are mai multe ramuri. El crede ca a venit momentul in care bancile sunt nevoite sa ia in serios ce inseamna activitatea de banking si sa actioneze in directia dezvoltarii bazei de clienti si a afacerilor.

SCHIMBARE.

Toate tarile care au tintit inflatia au evitat dolarizarea sau euroizarea, iar in acest context revenirea creditului in lei este inevitabila.

Citeste si:

"Cu exceptia exportatorilor si imprumuturilor ipotecare, probabil ca vom strange conditiile la creditele in valuta si, in ultima instanta, vom aplica o cota majorata la rezervele minime obligatorii in valuta", a mai spus Isarescu.

BNR tinteste astfel o reechilibrare a raportului intre economisirea in lei si creditarea in moneda nationala, pe de o parte, si depunerile in valuta si imprumuturile in devize straine, pe de alta parte. In acest context, BNR poate avea in vedere si o usoara mutare a depozitelor in lei catre plasamentele in valuta, fenomen care ar imbunatati oricum dezechilibru intre denominarea resurselor atrase si ponderea detinuta de acestea pe segmentul de finantare. In orice caz, banca centrala pare ca ramane preocupata fata de mentinerea unui obicei de economisire.

"Nu avem nimic impotriva resurselor mai ieftine din exterior, dar daca lasam prea multe fonduri s-ar putea sa-i dezobisnuim pe romani sa economiseasca si nu poti anticipa pe ce perioada actualele resurse externe vor ramane la fel de accesibile", a completat guvernatorul BNR.

DEPOZITE

Dobanzile pentru depozitele constituite pe o luna, trei si sase luni au deja o dobanda mai mica de 7,5%, rata progrozata a inflatiei pentru acest an. Abia daca economiile cu termen de un an acopera rata inflatiei. Cine a avut la inceputul anului 40.000.000 de lei vechi pe care i-a plasat intr-un depozit pe o luna cu prelungire automata nu a castigat in sase luni decat 200.000 de lei si asta fiindca a beneficiat in ianuarie si februarie de dobanzi de 13%. Cea mai mare dobanda pentru un depozit lunar este de 7%, ceea ce asigura un castig lunar de 233.333 de lei vechi. Atat in ianuarie, cat si in februarie, cei 40.000.000 de lei au produs un castig de 433.333 lei vechi, in martie 300.000 de lei, pentru ca din aprile castigul sa coboare la 233.333 de lei vechi. Prin urmare, deponentul a luat o dobanda de 2.000.000 de lei (in cele sase luni), insa inflatia acestei perioade, de 4,1%, a muscat 1.800.000 din castig, pe care l-a redus astfel la 200.000 de lei. Daca acelasi depozit ar fi fost constituit pe un an, castigul real ar fi de 600.000 de lei/sase luni. Deja exista banci comerciale mari unde dobanzile au scazut la 6% pentru depozitele pe o luna si la 8% pe an.