In fiecare an, circa un sfert de milion de romani trec prin emotiile propriei nunti. Vrand-nevrand, in cele mai multe cazuri, romantismul evenimentului e maturat de calcule pragmatice:

Cat ne costa meniul? Dar decorarea salii? Cati oameni vor veni? Unde-i cazam pe cei care sosesc din alta localitate? Angajam o formatie sau ne multumim cu un DJ? Nici nu e de mirare, de altfel, avand in vedere ca, de cele mai multe ori, nota de plata pentru un astfel de eveniment se masoara in mii de euro, suma considerabila pentru o buna parte din conationalii nostri.

Mai stim cu totii, insa, ca banii cheltuiti se intorc aproape intotdeauna, sub forma “darului”. Ba, mai mult decat atat, o nunta suficient de mare si de bine organizata le poate aduce si profit mirilor. De aici si intrebarea pe care si-o pun foarte multi viitori insuratei: oare cati bani ne vor iesi? “Este un lucru clar, mai ales cand ne uitam la mediul traditional, ca nunta a devenit o afacere. Principala cauza a acestei transformari o reprezinta mentalitatea mai pragmatica a contemporanilor nostri si mercantilismul care domina societatea actuala”, spune conferentiar universitar doctor Nicu Gavriluta, coordonatorul unui master de Antropologie Sociala si Etnologie organizat de Facultatea de Filosofie a Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi.

Pe de alta parte, nu trebuie uitat un lucru: chiar daca o nunta se incheie cu un profit considerabil, toti sunt constienti ca banii vor fi returnati, mai devreme sau mai tarziu. Petre Popovat, etnolog la Muzeul taranului Roman, afirma ca “nuntile sunt o forma de intr-ajutorare, un fel de imprumut mascat”. Mai exact, participarea cuiva la nunta ta iti creeaza automat obligatia de a merge si tu, la randul tau, la nunta lui sau a unei rude apropiate a acestuia. Moment in care, practic, ii vei inapoia “darul”.

“Pe la noi exista obiceiul de a da si un fel de dobanda, adica tii minte ca o anumita persoana ti-a dat 100 de euro si, dupa cativa ani, cand iti vine randul, dai 110 sau 120 de euro”, povesteste Silvia Toader, invatatoare in Mures.

In cursul documentarii pentru acest articol, am descoperit ca exista patru moduri principale de a trata o nunta din punct de vedere financiar. Exista, in primul rand, cei care nici nu accepta cadouri sub forma de bani si care isi permit sa acopere integral costurile evenimentului. Urmeaza aceia pe care aspectul financiar nu ii intereseaza si, chiar daca raman cu datorii, isi permit sa le plateasca fara probleme. Dar aceste doua categorii sunt clar depasite numeric de celelalte doua: mirii care actioneaza astfel incat darurile sa le acopere cheltuielile, respectiv cei care fac totul pentru a scoate un profit cat mai gras.

“Tendinta exista dinainte de 1990, dar acum s-a accentuat. S-a ajuns ca nuntile sa fie obligate sa se remarce prin anvergura ca sa scoata din buzunarul invitatilor cat mai multi bani. Se aleg restaurante luxoase, sunt angajate formatii de renume, se servesc meniuri pretentioase”, explica etnologul Petre Popovat. Cu alte cuvinte, se investeste in imagine pentru a maximiza profitul. Cei care nu-si permit sa organizeze o nunta cu mare fast recurg la reversul medaliei: petrecerea are loc acasa, la caminul cultural in mediul rural sau chiar intr-un cort pus in curte, mancarea si bautura provin din gospodaria familiei, iar orchestra este inlocuita de o combina muzicala. In acest fel, cheltuielile sunt reduse la minim. “Lumea insa stie acest lucru si nici darul nu este prea mare. Pe de alta parte, tot mai multi tineri plecati la oras se intorc la sat pentru a-si organiza nunta, caci aici pot conta pe mult mai multi participanti”, explica Ilie Farcas, staroste de nunti din Cluj.

Calculele sunt destule de simple: in cazul unei nunti de dimensiuni medii (80-100 de participanti), mancarea, bautura si muzica inregistrata vor costa, la tara, circa 10-15 euro pe cap de invitat, iar intr-un restaurant obisnuit de la oras, circa 20-40 de euro. Daca numarul de invitati creste, si costurile per capita scad, insa daca in locul calculatorului conectat la o statie e preferata angajarea unei orchestre, daca sala este decorata de o firma specializata ori daca se opteaza pentru un meniu ceva mai simandicos, sumele de mai sus pot creste cu pana la 50%. Alegerea unui restaurant de lux, optiunea pentru un meniu elitist, angajarea unor muzicanti cu renume ori organizarea unor momente deosebite (trupe de dansatori, focuri de artificii, inchirierea unor limuzine etc.) pot duce usor costurile pe cap de invitat si peste 100 de euro.

“La un anumit moment, nivelul darurilor se plafoneaza si, daca te intinzi prea mult, risti sa iesi in pierdere. Pentru a obtine un profit cat mai mare, cel mai bine este sa obtii o nunta fastuoasa cu bani putini”, spune Daniel Radulescu, angajat al unei agentii de organizare a petrecerilor din Capitala.

Reguli nescrise pentru un sistem bine pus la punct

• O invitatie refuzata se va intoarce, mai devreme sau mai tarziu, impotriva celui care nu a onorat-o.
• Exista si in acest sistem “rau-platnici”, respectiv persoane care nu merg la nuntile celor care au luat parte la a lor.
• O nunta care miroase de la o posta a zgarcenie va scoate bani putini din buzunarul participantilor, iar una care exagereaza cu cheltuielile risca sa iasa in pierdere.
• In unele zone, “darul” se intoarce cu o mica dobanda.
• In medie, profitul pe cap de invitat se masoara in zeci de euro, mai putin la tara si mai mult la o nunta bine organizata dintr-un oras mare.

Cat scoate din buzunar un cuplu de invitati ?

In functie de locul unde este organizata nunta, “darul” variaza foarte mult. Diferente apar si intre regiuni, in Bucuresti, Banat si Transilvania sumele fiind mai mari ca in Oltenia, Moldova ori Muntenia.

• In mediul rural, acasa sau la cort – 30-40 euro
• La caminul cultural – 40-50 euro
• In oras, acasa sau la cort – 50-70 euro
• La restaurant de mana a doua – 60-100 euro
• La restaurant obisnuit – 75-150 euro
• La restaurant de lux – 150-300 euro
• Nunta elitista – de la 500 de euro in sus