Bancile trebuie sa aplice de astazi reguli mai stricte la acordarea de credite populatiei, ca urmare a intrarii in vigoare a Normelor BNR privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice. In weekend-ul trecut, s-a implinit termenul de 30 de zile calendaristice de la publicarea in Monitorul Oficial a actului normativ (29 iulie 2005), pe care l-a stabilit Banca Nationala pentru aplicarea noilor reglementari.

Restrictiile impuse de BNR se refera atat la valoarea creditului, cat si la modalitatea de acordare.
Potrivit noilor norme, rata creditului si dobanda aferenta tuturor tipurilor de contracte de credit, precum si altor contracte de aceeasi natura, cum ar fi cele de leasing ori de cumparare de bunuri in rate, indiferent de creditor, nu poate depasi un plafon maxim de 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit sau ale familiei acestuia. Actul normativ precizeaza, in mod clar, ca angajamentele de plata lunare decurgand din credite de consum si imobiliare, indiferent de creditor, nu pot depasi 30%, respectiv 35% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit si familiei sale. De mentionat ca prin familia solicitantului se intelege sotul/sotia si rudele, care locuiesc si se gospodaresc impreuna cu solicitantul. Veniturile nete lunare avute in vedere la acordarea unui credit se calculeaza ca diferenta intre veniturile totale certe, cu caracter de permanenta (ajustate prin aplicarea unor coeficienti stabiliti de banci) si angajamentele de plata de alta natura decat cele decurgand din contracte de credit si asimilate. Nu sunt luate insa in calculul veniturile totale ale familiei, veniturile membrilor de familie care sunt si garanti.

Normele BNR prevad si obligativitatea unui avans de cel putin 25% pentru creditele destinate investitiilor imobiliare. Aceasta conditie era prevazuta in vechile norme doar pentru creditele ipotecare, iar bancile comerciale s-au folosit de aceasta "portita" pentru a acorda credite imobiliare solicitand un avans mai redus. Acordarea creditelor pentru investitii imobiliare este conditionata si de prezentarea de catre solicitant a unor garantii reale si/sau personale. Valoarea garantiilor nu poate fi mai mica de 133% din valoarea creditului. De mentionat ca politele de asigurare avand ca obiect garantarea/preluarea riscului de neplata, incheiate fie de catre debitor, fie de catre imprumutator, se incadreaza in categoria garantiilor personale.

Potrivit noilor norme, in situatia in care creditul de consum are ca destinatie achizitionarea de bunuri, solicitantul trebuie sa prezinte garantii reale si/sau personale la nivelul creditului solicitat sau sa achite un avans de minimum 25% din valoarea respectivelor bunuri. In situatia in care creditul are alta destinatie decat cea de consum, solicitantul trebuie sa prezinte garantii reale si/sau personale la nivelul creditului solicitat.

Atac la creditul cu buletinul
Conform ultimelor reglementari, dispar creditele cu buletinul acordate in magazine pe baza unor linii de creditare deschise la banci. Concret, societatile comerciale care practica vanzarea in rate si contracteaza linii de credit pentru achizitionarea fondului de marfa vor fi obligate sa impuna conditii de acordare, derulare si garantare a creditelor pentru persoane fizice cel putin la fel de stricte precum cele cuprinse in normele emise de BNR. Banca Nationala precizeaza in normele emise la sfarsitul lunii iulie ca solicitantul trebuie sa prezinte, in vederea obtinerii unui credit, cel putin documente care atesta capacitatea solicitantului si, dupa caz, a familiei acestuia de a dispune de venituri certe cu caracter de permanenta, considerate eligibile, precum si o declaratie pe propria raspundere privind valoarea angajamentelor de plata ale solicitantului si ale familiei la data solicitarii creditului si, in mod distinct, a obligatiilor devenite exigibile si neonorate la scadenta la aceeasi data. De asemenea, este obligatorie completarea unei declaratii pe propria raspundere privind litigiile cu tertii existente la data solicitarii creditului, cu precizarea, dupa caz, a motivelor care au condus la situatiile respective. Pe de alta parte, in cazul construirii, reabilitarii, modernizarii, consolidarii sau extinderii imobilelor ori a viabilizarii unui teren, solicitantul de credit trebuie sa prezinte un deviz estimativ al lucrarii si, dupa caz, un plan de finantare, convenit cu constructorul, care sa prevada esalonarea in timp a sumelor ce urmeaza sa fie avansate. In cazul in care lucrarile asupra imobilului se executa in regie proprie, termenele de utilizare a creditelor se stabilesc, insa, de comun acord cu imprumutatul.

Citeste si:

Urmeaza restrictii pentru creditul in valuta
Normele abia intrate in vigoare vor fi urmate de restrictii suplimentare, prin care Banca Centrala vizeaza reducerea cresterii creditului de consum in valuta. Astfel, Consiliul de Administratie al bancii centrale a luat in discutie, saptamana trecuta, un program de masuri prudentiale pentru a limita creditarea in valuta, una dintre variante fiind plafonarea soldului finantarilor in devize straine la 200-300% din fondurile proprii ale bancilor. In acest context, Guvernatorul BNR Mugur Isarescu declara ca Banca Nationala a Romaniei are ca principal obiectiv stabilitatea preturilor si pe cea financiara si va adopta orice masuri in acest sens, chiar daca acestea implica restrictii de acordare a creditelor in valuta. "Desigur, ramanem partenerul bancilor comerciale, dar avem obiective diferite. Bancile comerciale urmaresc obtinerea profitului, iar pentru asta sunt gata sa scoata bani din piatra seaca. Conform legii, BNR urmareste stabilitatea interna a preturilor si stabilitatea financiara. Din acest punct de vedere, cresterea creditului in valuta in Romania la peste doua treimi din totalul imprumuturilor acordate nu mai este un lucru cu care sa glumim", a spus Isarescu, citat de Mediafax.

Potrivit bancherilor, masurile discutate la BNR saptamana trecuta vor stopa creditarea in valuta in cazul celor mai multe dintre banci. Fondurile proprii reprezinta suma dintre capitalurile sociale detinute de banci si rezervele constituite, iar valorile sunt in cele mai multe cazuri de cateva ori mai mici decat soldul creditelor. O alta modificare vizeaza regulamentul privind provizionarea, prin schimbarea clasei de incadrare din punct de vedere financiar pentru clientii persoane fizice care acceseaza credite in valuta. Astfel, debitorii care obtin venituri indexate la valuta de imprumut se incadreaza in clasa financiara B cu risc mediu, iar cei cu venituri in lei coboara pana la clasa C. La determinarea riscului de credit, in functie de care se stabileste cuantumul provizioanelor care trebuie constituite, bancile au in vedere si puterea financiara a clientului. Norma prevede mai multe clase de incadrare financiara, cele mai solide situatii fiind cuprinse in clasa A. Pentru a continua finantarea in valuta, cele mai multe banci ar fi nevoite sa-si majoreze fondurile proprii, in fapt sa-si suplimenteze capitalul social. O astfel de operatiune este foarte costisitoare si afecteaza direct capitalurile actionarilor.

Cel mai probabil, noile restrictii vor reorienta bancile catre creditarea in lei, ceea ce s-ar putea traduce intr-o scadere a dobanzilor pentru moneda nationala, intr-un ritm mult mai alert si un interval mai scurt decat cel estimat in prezent de analistii economici.

FMI a criticat cresterea exploziva a creditelor
De mentionat ca Fondul Monetar International a atras atentia asupra cresterii explozive a creditarii in Romania, care a avut ca efect si accentuarea dezechilibrelor in balanta comerciala si cea de plati. Conform unui studiu realizat de expertii FMI, ritmul de crestere a creditelor in Romania a fost, in termeni reali, de 7,9% in 2000, 28% in 2001, 32,4% in 2002, 56,8% in 2003 si 40,5% in 2004. Cel mai rapid s-au majorat, in 2004, creditele in valuta, avansul exprimat in euro fiind de 60%. Ponderea creditelor in PIB a crescut, potrivit expertilor FMI, la 17,9% in 2004, fata de 15,9% in 2003, 11,8% in 2002, 10,1% in 2001 si 9,3% in 2000. Principalele probleme pentru sistemul bancar pot sa apara din cauza faptului ca majoritatea creditelor au fost acordate in valuta si din cauza diferentei din ce in ce mai mari dintre scadenta imprumuturilor si maturitatea relativ scurta a depozitelor atrase de banci, sustin expertii FMI.

Romania, ultima la creditare in regiune
Pe de alta parte, conform unui studiu realizat recent de Bank Austria Creditanstalt la nivelul a 15 state din Europa Centrala si de Est, Romania ocupa ultimul loc in randul statelor din Europa Centrala si de Est in ceea ce priveste proportia creditelor acordate de banci in Produsul Intern Brut (PIB), de numai 18% anul trecut. Potrivit documentului citat, valoarea totala a depozitelor atrase anul trecut de sistemul bancar romanesc reprezinta 24% din PIB. O pondere mai redusa a fost consemnata pentru Ucraina (23%), Serbia (20%) si Rusia (16%). Valoarea creditelor si a depozitelor aferente segmentului populatiei a fost, in 2004, de 135 de euro pe cap de locuitor, respectiv 415 euro pe cap de locuitor. Potrivit studiului, in intervalul 2000 - 2004, insa, Romania si Bulgaria au inregistrat cea mai mare rata de crestere a volumului creditarii, de peste 40%, iar rata de crestere a volumului depozitelor in Romania a fost de 38%, de asemenea una dintre cele mai ridicate din regiune. Pentru anul 2008, este estimata o crestere a ponderii creditelor si depozitelor in PIB la 27%, respectiv 30%.