Banca Nationala a Romaniei a atras, vineri, patru miliarde de lei (1,12 miliarde de euro) din piata monetara, in depozite cu scadenta la o luna. Oferta bancilor participante la licitatie a fost insa, potrivit dealerilor, de trei ori mai mare, ea ridicandu-se la 12,55 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro).

O suprasubscriptie asemanatoare s-a inregistrat si acum doua saptamani, cand BNR a preluat de la banci suma de 3,6 miliarde de lei (un miliard de euro).
Avand in vedere marimea ordinelor de cumparare, banca centrala a putut plati o dobanda de 8,5%/an, valoare identica cu cea stabilita in 8 august.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara, recent, ca institutia pe care o conduce va interveni pentru a steriliza excesul de lichiditate de la banci numai in cazul constatarii unei influente asupra obiectivului de inflatie. Presiunea la care este supusa BNR vine din doua directii. Pe de o parte, existenta unei cantitati mari de valuta, venita atat de la romanii care muncesc in strainatate si care se pare ca va atinge anul acesta un nivel de 6 miliarde de euro, cat si din diverse surse europene sau investitii directe in economie sau piata de capital. Pe de alta parte, bancile au inceput sa acorde dobanzi la depozitele populatiei care au devenit negative, comparativ cu tinta de inflatie. Apare astfel, riscul ca banii romanilor sa se indrepte catre consum, in principal, catre bunurile din import, ceea ce creeaza o presiune mai mare asupra deficitelor de cont si comercial. Vinerea trecuta, in piata monetara, s-a observat o usoara crestere a dobanzilor la o zi, de la 2 - 5 la 3 - 5%, cele la o saptamana mentinandu-se la 4 - 7%, cele la o luna la 5,22 - 8,22% iar cele la un an la 5,72 - 8,41%. Tendinta de scadere a dobanzilor a permis si Finantelor sa recurga la o diminuare a randamentelor oferite la titlurile de stat. Astfel, in cursul acestei luni, dobanda pentru bonurile cu scadenta la cinci ani a coborat la 7,48%, iar a celor la zece ani la 7,49%.