Mugur Isarescu, guvernatorul BNR s-a tinut de cuvant si a sterilizat parte din lichiditatea din piata monetara cu 8,5%. Cu toate acestea, dobanzile la care se fac plasamentele pe interbancar au reinceput sa scada, fapt care se va reflecta si in piata dobanzilor la depozitele si creditele in lei.

Miscarea facuta de Banca Centrala, de crestere a dobanzii de sterilizare a excesului de lichiditate de lei la o dobanda de 8,5%, “ar putea semnaliza o crestere a restrictivitatii politicii monetare”, este de parere Mihai Ion, analist Raiffeisen Bank. O astfel de politica ar trebui sa aiba reflectii pozitive atat asupra economisirii, cat si a inflatiei. Cu toate acestea, interventia BNR a fost facuta cu jumatate de masura, deoarece Banca Centrala a atras doar un miliard de euro din cele trei care sunt in exces in piata. In continuare tranzactiile se fac la dobanzi mai mici decat cea de interventie anuntata de BNR. Mai mult, o serie de banci comerciale au inceput sa scada dobanzile la depozitele persoanelor fizice, in multe cazuri, nivelul acestora ajungand la 5% pe an, in conditiile unei inflatii prognozate de 7,5%. Analistii din piata se asteapta ca acest trend sa continue, chiar daca viteza de scadere va fi mult mai mica decat cea consemnata la inceputul anului si mult mai incet decat ar trebui sa scada dobanzile la creditele in lei.

Este de asteptat, totusi, ca, in cazul depozitelor, scaderile de dobanda sa fie temporare si sa se aplice in special plasamentelor pe termen scurt. Aceasta tendinta se potriveste perfect cu politica BNR, care isi doreste reorientarea creditarii de pe lei si valuta, dar si o atractivitate redusa a plasamentelor in lei pentru fondurile straine. “Masurile de reducere continua a dobanzilor vor conduce pe termen relativ scurt la iesirea celor 5 miliarde de euro intrate ca un capital speculativ in ultimele 12 luni, iar aceasta iesire va impinge in sus rata de schimb.”, precizeaza Viorel Udma, presedinte VMB Partners.

Fondurile de investitii vor castiga teren

Citeste si:

Ceea ce este clar este faptul ca marja de profit, diferenta dintre dobanda la depozit si cea la credit este clar in scadere si va continua in acest sens. Totusi, dobanzile la creditele in lei vor scadea mult mai accelerat, cu atat mai mult cu cat ultimele masuri ale Bancii Centrale incearca practic anihilarea creditului in valuta.

Razvan Gheorghe, directorul Directiei Trezorerie din CEC, este de parere ca “Pe fondul intrarilor masive de valuta si in actualul context de inflamare a inflatiei, masurile luate de BNR pentru atingerea obiectivelor fundamentale de politica monetara fac iminenta scaderea dobanzilor.” In aceste conditii, instrumentele clasice (depozite bancare pe diferite scadente, certificate de depozit, conturi de economii) si-au pierdut atractivitatea (fapt dovedit si de minimul istoric la care a ajuns nivelul economisirii in sistemul bancar). Obligatiunile de stat raman relativ prohibitive pentru marea masa a populatiei, prin prisma valorii nominale ridicate.

Ca alternativa investitionala, in functie de apetitul pentru risc al fiecarui investitor, ar ramane urmatoarele instrumente: obligatiuni, actiuni, unitati de fond, investitii imobiliare si chiar metale pretioase. Datorita marii asemanari cu instrumentele de economisire bancare, unitatile oferite spre vanzare de fondurile de investitii vor fi, dupa toate probabilitatile, celel mai atractive forme de plasament in viitorul apropiat.