Daca ne gandim la procesul de integrare a pietei financiare romanesti in circuitele internationale, unde bancile de „nisa“ functioneaza si au un loc al lor bine definit, nici tara noastra nu va face exceptie de la regula. In plus, daca aruncam o privire in curtea vecinilor (Polonia, Cehia, Ungaria, tari care au aderat la UE inaintea noastra), se observa ca aceasta piata specializata inainteaza odata cu intregul sistem bancar. Deja, prin prisma experientei acestora si a rezultatelor înregistrate, multe banci romanesti le-au luat ca punct de referinta in stabilirea unor obiective pe termen mediu.

Directii de dezvoltare

Este evident faptul ca bancile specializate vor creste odata cu economia, si asta deoarece fiecare dintre aceste institutii va incerca sa atace un sector diferit. „Tinand cont ca, in acest moment, functioneaza practic doar cateva banci de nisa, in adevaratul sens al cuvantului, putem spune ca sistemul bancar romanesc este abia la inceput la acest capitol. Personal, cred ca un mare potential ca investitii de nisa ar putea avea creditele pentru investitii, creditele ipotecare, creditele pentru agricultura, creditele pentru Administratia Publica Locala (APL) sau creditele pentru intreprinderile mici si mijlocii, dar si instrumentele financiare derivate“, sustine Ionut Costea, presedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinte.

Doar inceputul

In momentul de fata, in Romania, bancile de nisa pot fi numarate pe degetele unei singure maini. Lista cuprinde doar ProCredit Bank, Raiffeisen Banca pentru Locuinte, Banca pentru Mica Industrie si Libera Initiativa - MINDBANK SA (prima banca cu capital privat autohton si strain infiintata in Romania dupa anul 1989, care se adreseaza IMM-urilor) sau recent lansata HVB Banca pentru Locuinte. Chiar daca in cazul acestora cota de piata sau cifrele de afaceri nu se pot compara cu ale marilor banci universale (la ProCredit Bank, valoarea medie a unui credit acordat reprezinta echivalentul a 4.500 euro, iar la Raiffeisen peste 70% din contractele acordate sunt in jurul a 25.000 lei grei) este normal ca, odata cu cresterea cererii de produse si servicii bancare specializate, sa apara si bancile de nisa.

Citeste si:

Avem potential

„Fuziunile si achizitiile survenite sau care vor surveni in sistemul bancar romanesc nu au o influenta semnificativa, cel putin deocamdata, asupra strategiilor bancilor comerciale romanesti. Cea mai mare parte a bancilor romanesti au aceeasi viziune de banca universala, diferenta provenind din focusul pus pe corporate sau pe retail. In activitatea de creditare, ProCredit Bank continua misiunea, care de altfel o face unica, de creditare a microintreprinzatorilor si a micilor fermieri“, afirma Razvan Filcescu, director executiv Credite la ProCredit Bank.

In ceea ce priveste publicitatea, in general bancile specializate isi atrag clientii prin promovarea directa a produselor, prin recomandarile clientilor deja existenti, dar si prin campanii de promovare si publicitate in care sunt folosite mijloace neconventionale (BTL).

Rolul pietei libere

Cresterea concurentei, mai ales pentru cote de piata, va conduce in mod evident la o „concentrare“ a serviciilor catre produse specializate. Este de asteptat, exact cum s-a intamplat si in alte tari dezvoltate, ca importante grupuri financiare internationale sa beneficieze de potentialul pe care il ofera dezvoltarea unor produse de nisa si sa investeasca in sectorul bancar romanesc - vezi exemplul Raiffeisen sau HVB.
„Cu siguranta ca acest sector este in plina dezvoltare. Mai ales in zonele mai putin «bancarizate», cum ar fi cele rurale. Cu toate acestea, referitor la acest segment de piata (locuitorii satelor si comunelor), trebuie sa ne gandim daca CEC-ul, in urma privatizarii, va ataca puternic aceasta zona. In acest caz, sansele de reusita scad. Una peste alta insa, daca ne gandim ca suntem la inceput, cred ca bancile de nisa pot privi cu incredere in viitor“, considera Petre Tulin, presedintele HVB Banca pentru Locuinte.