Oricat de mari i-ar fi veniturile, un roman cu salariul stabilit in functie de cursul euro nu mai poate fi incadrat in cea mai buna categorie de performanta financiara la solicitarea unui credit bancar in lei. Desi orice banca l-ar considera clientul ideal, si desi creditele vizate de recentele restrictii BNR sunt cele in valuta, noile reguli de clasificare a creditelor ii vor ingreuna chiar obtinerea unui imprumut in moneda nationala.

De la 26 septembrie, in categoria A de performanta financiara, nu mai pot fi incadrate decat persoanele cu venituri certe si permanente exprimate in lei care solicita credite in lei si cele cu venituri stabilite in euro/dolari care doresc sa se imprumute in euro/dolari. Pentru toti ceilalti, bancile pot face o incadrare cel mult in categoria B. Ceea ce inseamna un risc mai mare, pentru care banca va bloca un provizion mai mare si va transfera costurile suplimentare clientului. Ion Dragulin, Directorul Directiei de Stabilitate Financiara din BNR, admite ca in aceasta categorie se vor incadra si clientii cu venituri stabilite in valuta care vor sa se imprumute in lei, fara a putea oferi vreo explicatie.

Singura posibila – riscul valutar la care ar fi expus clientul – nu poate fi valabila si in cazul persoanelor cu venituri mult mai mari decat ratele ce ar trebui rambursate. Cineva care castiga, spre exemplu, 2.000 de euro pe luna si ia un credit in moneda nationala la care rata lunara nu depaseste echivalentul in lei a 100 de euro (doar 5% din venitul net) va intra, cel mult, in cea de-a doua categorie de performanta financiara, unde creditul este “mai scump”. Mai putin “riscant” poate fi considerat, prin prisma normelor BNR, un cetatean care vrea sa ia acelasi imprumut, dar care castiga mai putin de 1.300 RON. “Nu am mers atat de departe in regulament incat sa avem prevederi speciale in functie de raportul rata/venit”, spune Dragulin.

Daca reusesc sa ingreuneze accesul la credite pe care nu si le-ar fi dorit incetinite pentru persoane cu venituri mari si risc redus, noile reglementari BNR au insa si prevederi care, cel putin deocamdata, nu vor putea fi puse in aplicare. Astfel, pentru a calcula venitul net al unui solicitant de credit, in functie de care sa poata fi aprobat nivelul maxim al creditului si ratei de rambursat, o banca ar trebui sa deduca toate obligatiile de plata ale clientului respectiv: facturi la utilitati, rate de leasing sau la alte companii de credit etc.

Cel putin deocamdata, daca solicitantul de credit nu le declara de bunavoie, ratele de leasing la majoritatea companiilor raman invizibile. In afara cazului in care leasingul ar fi contractat chiar la propria societate de asigurari, o banca nu poate face verificari decat la Biroul de Credit. Pana acum, cu acesta nu au semnat contracte de participare, potrivit directorului general al Biroului, serban Epure, decat doua companii de leasing, o societate de creditare nebancara (Credisson) si o societate de asigurari.

Chiar daca ar dori sa participe in numar mai mare in cadrul Biroului, companiile de leasing s-ar lovi de reticenta bancherilor, care au investit sume mari pentru constituirea acestuia. “Pentru a primi informatii de la Birou, trebuie sa si oferi informatii. Contributia unui membru ar trebui sa fie de cateva mii de clienti persoane fizice, numar pe care multe societati de leasing nu-l poate asigura”, a declarat recent serban Epure in cadrul Forumului de Leasing organizat de Finmedia.

Un proiect de act normativ, aflat in discutie in momentul de fata la BNR, va obliga, totusi, toate entitatile nebancare care au activitati de creditare sa faca raportari la Centrala Riscurilor Bancare sau la Biroul de Credit. Acest lucru se va intampla insa numai dupa ce legea va trece prin Parlament.

“Deocamdata, la Biroul de Credit pot furniza si primi informatii doar doua companii de leasing. Pentru a nu i se refuza participarea, un nou membru ar trebui sa poata contribui cu cateva mii de clienti persoane fizice.”

Serban Epure, directorul general al Biroului de Credit

Restrictii pentru institutii nebancare, in asteptare

• Un proiect de lege privind societatile financiare nebancare va fi finalizat de BNR in urmatoarele doua saptamani, urmand a fi trimis Parlamentului.

• Vor fi stabilite doua paliere de reglementare, o serie de indicatori fiind obligatorii numai daca societatea are o activitate ce depaseste un anumit prag.

• Se vor introduce reguli uniforme pentru toate societatile care deruleaza activitati financiare (leasing, societatile de creditare).

• Va fi folosit un set unitar de indicatori, fara diferentierea societatilor cu activitate financiara. Companiile care depasesc o anumita cifra de afaceri vor fi obligate sa indeplineasca unele cerinte de capital, peste cele existente.

• Toate companiile din domeniul financiar vor avea inscris in statut un singur obiect de activitate si vor trimite notificari privind obiectul de activitate.

• Societatile financiare vor transmite regulat si raportari statistice si vor avea obligatia de a institui norme interne. Vor fi introduse, de asemenea, norme contabile specifice si va fi solicitat audit extern.