Ministerul Finantelor studiaza, in aceste zile, un proiect de lege care, odata adoptat, ar putea lasa fara stapan 6.000 de contracte de leasing, deorece jumatate din companii risca dizolvarea. Punctele dure ale proiectului de lege impun transformarea firmelor de leasing in companii pe actiuni, ridicarea capitalului social la 25.000 euro si constituirea unor rezerve scoase din afara circuitului afacerii (provizioane), care sa acopere riscurile de neplata, dupa modelul bancilor. Surse din piata sustin ca ar putea fi impus un capital minim de 100.000 euro pentru firmele de leasing. Masurile ar putea secera jumatate din firmele de leasing romanesti, spun oficialii pietei.

Din cele 200 de firme de leasing de pe piata, aproximativ jumatate vor fi nevoite sa se vanda sau sa fuzioneze cu banci sau companii de credit mari. „Cel mai probabil, pe piata sunt circa 5.000-6.000 de contracte de leasing in portofoliul acestor firme, care va trebui vandut“, spune un specialist.

In acelasi timp, noua lege va elimina posibilitatea aparitiei in piata a unor „erori“ de genul MTS Leasing. Marii jucatori, care fac parte dintr-un grup financiar, nu vor avea probleme, deoarece functioneaza deja dupa regulile stricte ale bancilor, ne-a declarat Adriana Ahciarliu, oficial al Asociatiei de Leasing Bancar (ALB). Proiectul de lege pune ordine in intreaga piata a creditelor non-bancare, incluzand pe langa firmele de leasing, retele de magazine care vand produse in rate, casele de amanet si casele de ajutor reciproc.

Textul legii propune si alegerea sau crearea unui arbitru al pietei creditelor non-bancare, un organism de supraveghere si control, care ar putea fi chiar banca centrala.

Firmele de leasing sau credit non-bancar trebuie fie sa scoata mai multi bani „albi“ din conturi, fie sa renunte la activitate. Printre prevederile proiectului de lege la care Banca Nationala a Romaniei (BNR) a fost consultantul Guvernului, sunt incluse si noi masuri privind adecvarea provizioanelor de risc a firmelor de credit non-bancar, care vor trebui sa devina in mod obligatoriu societati pe actiuni. Raportarea catre „arbitru“ devine stricta si transparenta, companiile de credit fiind nevoite sa-si justifice provenienta capitalurilor dar si calitatea actionarilor si structura grupurilor din care fac parte acestia. Totodata, firmele de credit sau leasing non-bancare vor trebui sa prezinte institutiei de supraveghere „o situatie financiara care sa justifice in mod satisfacator provenienta fondurilor destinate participatiei la capitalul social“. Transparenta necesara identificarii grupului din care firmele fac parte elimina din piata firmele controlate de actionari anonimi, cu adresa intr-o casuta postala si include obligatia prezentarii actionarilor semnificativi.

In plus, cerintele de prudetialitate se refera, fara a se limita insa, la prezentarea fondurilor proprii, a expunerii fata de debitor si a celei agregate, a expunerii fata de persoanele aflate in relatii speciale cu institutiile non-bancare. Toate rezultatele financiar-contabile vor fi stampilate de o firma de audit acreditata, care va intocmi rapoarte anuale. In cazul in care entitatile de credit non-bancar nu se supun noilor norme, ele pot primi amenzi de 0,05%-1% din capitalul social, insa si administratorii pot fi sanctionati, cu unul pana la sase salarii medii nete. Proiectul de lege impune si criterii stricte de numire a conducerii companiilor de credit non-bancar.

Florentina Mircea: „Proiectul BNR este unul pe care nu l-am negociat inca“

„Cred ca va mai dura doua luni pana ce normele vor fi adoptate, ele trebuind sa obtina avize de la ministere, apoi sa fie dezbatute de societatea civila, apoi vor intra in Parlament.... In mod clar, vor exista modificari, insa in mare ele se inscriu cerintelor noastre privind reglementarea clara si transparenta a pietei, sustinand prin unele prevederi cerintele mai vechi ale asociatiei noastre“, ne-a declarat presedintele Asociatiei companiilor de Leasing (ASLR), Cornel Coca-Constantinescu, ce reprezinta circa 60-70% din totalul pietei leasing-ului prin membrii sai.

In acelasi timp, Asociatia de Leasing Bancar (ALB), formata de opt companii aflate in subordinea bancilor, care reprezinta circa 30-40% din piata de leasing, sustine ca a fost unul din initiatorii proiectului de reglementare a acestui domeniu si de supraveghere a lui. „Noi ne supunem deja normelor interne ale bancilor“, spune purtatorul de cuvant al ALB, Adriana Ahciarliu.

Conform unor surse din piata, din circa 200 de firme de leasing, jumatate vor disparea, fiind inghitite de banci sau firme mai mari. Firmele mici de leasing detin in prezent un portofoliu activ de circa 5-6.000 de contracte, numarul mediu de contracte noi adus anual pe piata fiind de circa 40.000. Circa 80% din volumul pietei se afla, insa, in mainile a aproape 20 de firme de leasing mari, atat membre ASLR, cat si ALB.

Noile reglementari propuse de BNR au starnit bucuria marilor jucatori. Patronul Altex, Dan Ostahie, spune ca desi vanzarile prin credit din cadrul retelei sale de magazine ar putea fi usor reduse, in urma adoptarii noului proiect initiat de BNR, firma sa nu va avea de suferit atat cat va avea de castigat din noile norme. Altex este cel mai mare retailer de electronice si electrocasnice din tara, cu circa 70% din vanzari bazate pe sistemul de rate.

Citeste si:

„Exista o necesitate de reglementare in activitatea creditului de consum non-bancar, atat in ceea ce priveste capitalul social al firmelor din domeniu, dar si modalitatile de operare. avem nevoie de un cadru legislativ propriu, altul decat cel general dupa care functionam in prezent, si anume Legea 31/1990, a societatilor comerciale“, spune Ostahie.

„Cred ca intrarea sub supravegherea BNR a acestui domeniu e benefica. Initial a fost vorba despre o supraveghere a Guvernului, insa probabil s-a ajuns la concluzia ca BNR este singura institutie care are oameni specializati in acest domeniu“, afirma Ostahie.

„Credisson a tinut cont dintotdeauna de normele BNR. Chiar inainte de a fi preluati de institutia de credit franceza Cetelem, Credisson trebuia sa tina cont de normele bancare, intrucat actiona ca broker (de finantare pe credit) pentru mai multe banci“, afirma Violeta Sarbu, director de comunicare al liderului de piata in creditarea non-bancara, Credisson.

„Introducerea masurilor BNR nu va schimba nimic fundamental in afacerea noastra. Oricum, noi am fost destul de stricti in acordarea creditelor“, spune Sarbu. Totusi, pana si planurile unora din marile firme sunt date peste cap. De pilda, firmelor le sunt impuse anumite interdictii, precum cea de emitere de obligatiuni.

Astfel de emisiuni de obligatiuni se aflau in planul unor firme precum firma de leasing TBI Leasing sau firma de credit ipotecar Domenia Credit. „Proiectul BNR este unul pe care inca nu l-am negociat inca. Suntem convinsi ca va iesi in forma finala care va fi benefica sectorului“, spune Florentina Mircea, director general al TBI Leasing, fara a preciza daca TBI va renunta sau nu la planurile initiale de a se finanta printr-o emisiune de obligatiuni circa trei milioane de euro.

Carmen Retegan, director general al Domenia Credit, spune ca emisiunea de obligatiuni planuita anterior aparitiei noului proiect al BNR ar fi avut loc oricum prin transformarea Domenia din firma in banca ipotecara, asa ca noul proiect al BNR nu afecteaza planul Domenia. Retegan admite, insa, ca actionarii firmei inca nu au luat o decizie.

- Firmele de credit non-bancar si leasing constituite ca SRL-uri se transforma in societati pe actiuni

- Capitalul social minim va fi peste 25.000 euro

- Vor fi constituite fonduri de rezerva care sa evite riscurile de neplata de gen „MTS Leasing“

- Rezultatele financiare vor fi auditate

- Provenienta fondurilor proprii va fi dezvaluita