Romanii care vor sa contracteze, in perioada urmatoare, un credit in valuta risca sa aiba de platit dobanzi mai mari, sustin bancherii. De vina pentru majorarea dobanzilor nu sunt bancile comerciale, ci noile reguli dictate de BNR la sfarsitul saptamanii trecute. Potrivit acestora, de pe 24 februarie bancile care detin sume in valuta - fie din depozitele atrase de la romani, fie din imprumuturi contractate de pe pietele internationale - trebuie sa puna deoparte cantitati de valuta tot mai mari la Banca Centrala.

Conducerea BNR a decis ca bancile sa constituie rezerve minime obligatorii si pentru valuta pe care trebuie s-o ramburseze in termen mai mare de doi ani. Acestea reprezinta 30 la suta din sumele atrase de banci. Reprezentantii bancilor si-au facut repede calculele si spun ca decizia BNR le mareste semnificativ costurile de finantare. Prin urmare, bancile vor fi nevoite sa majoreze dobanzile la creditele in valuta si sa le reduca pe cele la depozitele in valuta. "Vor scadea dobanzile la depozitele in valuta si vor creste cele la credite", spune Rasvan Radu, presedinte al Unicredit. El sustine ca, daca decizia Bancii Centrale se va aplica retroactiv, adica si asupra valutei atrase in trecut, romanii vor vedea la ghiseele bancilor dobanzi mult mai mari la creditele in valuta in perioada urmatoare.

De aceeasi parere este si Claudiu Cercel, directorul de operatiuni al BRD SocGen: "Cresterea costurilor la atragerea de resurse va determina majorarea dobanzilor la creditele in valuta". De asemenea, reprezentantii bancilor sustin ca bancile vor trebui sa scoata din buzunar, la sfarsitul lunii, sume imense, ce pot ajunge la 100 de milioane de euro. Ei anticipeaza ca, in marea parte a cazurilor, bancile vor apela la noi imprumuturi in valuta pentru a alimenta rezervele BNR. Insa nu este exclus ca unele banci sa fie tentate de cursul bun la euro - 36.000 de lei - si sa cumpere valuta de pe piata, fapt care ar da o mana de ajutor "reabilitarii" cursului monedei europene. Insa aceasta posibilitate e limitata de regulile care impun bancilor sa nu se joace pe piata valutara cu mai mult de 10 la suta din fondurile proprii.

Citeste si:

Dobanda de interventie a BNR - un semn de scadere in continuare a dobanzilor

Desi Banca Centrala a anuntat, ieri, o noua reducere cu 0,75 puncte procentuale a dobanzii de interventie pana la 15,75 la suta, bancherii spun ca vremurile in care luau in calcul dobanda anuntata de BNR atunci cand isi stabileau propriile dobanzi la credite si depozite au apus in urma cu cateva luni. De altfel, noua realitate pare sa fie recunoscuta si de Banca Centrala, care a rebotezat dobanda de interventie, noul nume fiind "dobanda de politica monetara".

Practic, desi Banca Centrala a anuntat pentru ultima luna o dobanda de interventie de 16,5 la suta, bancherii se plang ca, in realitate, BNR le oferea 11-12 la suta pentru depozite in loc de nivelul anuntat, de 16,5 la suta. "Politica de dobanzi a bancilor e influentata de dobanda reala si de dobanda la care Banca Centrala se imprumuta. Dobanda de interventie nu mai are decat rolul de a indica tendinta de scadere a dobanzilor", spune Rasvan Radu, presedintele Unicredit. De aceeasi parere este si Claudiu Cercel, director de operatiuni la BRD. "Dobanda de interventie comunicata de BNR nu mai are nici o semnificatie in conditiile in care dobanzile la care Banca Centrala atrage efectiv surplusul de pe piata sunt mult mai mici. Inteleg de ce i-au schimbat numele. Totusi, dobanda de interventie este un semn pentru banci, care arata ca Banca Nationala ramane pe un trend de reducere a dobanzilor", spune Claudiu Cercel.