Din punctul de vedere al analizei tehnice (grafice), indicii bursieri europeni se afla in preajma unor niveluri-suport, de unde optimistii asteapta inceperea urcusului. Dar oare mediul economic din Europa de Vest sustine aceasta perspectiva?

Pe lista principalelor amenintari avem incertitudinea crescanda cu privire la emergenta inflatiei in zona euro, care a dus la inasprirea tonului folosit de diversi oficiali ai Bancii Centrale Europene fata de viitorul ratei dobanzii de referinta a monedei unice.

Confruntate cu scaderea puterii de cumparare, cele mai mari economii din Uniunea Europeana, Germania, Marea Britanie si Franta nu dispun, cel putin deocamdata, de parghii suficient de solide pentru a relansa o crestere economica viguroasa.

In Germania, cel putin, desi situatia politica s-a mai clarificat, reformele care se asteptau in urma alegerilor par din ce in ce mai indepartate, prin prisma actualei impartiri a fortelor de decizie. In Franta, inflatia ajunsa la maximul ultimelor 13 luni erodeaza climatul de afaceri.

In plus, principalii piloni ai economiei europene se confrunta cu un somaj record si cu o depasire cronica a limitelor de deficit bugetar stabilite prin Pactul de Stabilitate.

De aceea, pe langa perspectiva cresterii mai devreme decat se astepta a ratei dobanzii de referinta in zona euro, este posibil ca economiile aflate in dificultate sa fie nevoite sa ia in considerare si o crestere a impozitelor. Se poate observa scaderea pretului obligatiunilor germane de Trezorerie cu scadenta la 10 ani, mai abrupta decat cea a indicilor bursieri, semn al fricii de inflatie.

Si totusi, scaderea preturilor actiunilor europene a readus in discutie raportul pret/castig al acestora, net favorabil fata de activele americane, in special dupa revizuirea pozitiva a estimarilor de profit. La acesta se adauga si costurile unitare de productie, substantial mai reduse pe pietele europene. Aceste argumente pot explica diferenta dintre evolutiile indicilor de pe piata americana si ale celor de pe pietele europene, care au scazut mult mai putin.

Vremuri grele pentru transportatori

La nivel de sectoare si companii, in perioada 4-17 octombrie, actiunile principalilor fabricanti de camioane europeni au avut de suferit in urma scumpirii combustibililor: actiunile MAN au scazut cu 8,8%, Scania - cu 5,1%, iar Volvo - cu 6,7%.

Principalele sectoare "grele", companiile din domeniul materiilor prime, si anume petrol si minereuri, au avut si ele scaderi, insa ponderate.

Evolutii mixte s-au consemnat in domeniul asigurarilor: de exemplu, compania britanica Prudential a inregistrat o scadere de 6,2%, din cauza unor probleme legate de garantiile pentru asigurarile de viata, dar Allianz, asiguratorul german, a crescut cu 3,1%.

Ca evolutii individuale, se pot remarca actiunile companiei de consultanta software Cap Gemini, care au scazut cu 5,2% dupa ce unul din artizanii restructurarii companiei a parasit-o. De asemenea, actiunile trustului de media italian Mediaset au cunoscut experienta unei caderi abrupte, de 6,6%, dupa o serie de anchete deschise impotriva conducerii trustului.

In intervalul 4-17 octombrie, principalii indici europeni au avut urmatoarele evolutii: DAX30 a scazut cu 2%, FTSE 100, cu 3,9%, iar Eurostoxx50, cu 2,7%. Desi au scazut destul de mult, daca respectivii indici rup nivelurile de suport la care au ajuns, este posibil sa asistam la o inca o cadere, poate mai severa decat se asteapta multi investitori.