"Sectorul public are multe ineficiente, iar realizarea unor deficite bugetare mari ar mentine si ar mari ineficientele. Principala problema in a avea deficite bugetare reduse si a merge catre adoptarea euro in acelasi timp este ca statul sa creeze spatiu fiscal, astfel incat sa elimine ineficientele pentru a putea creste ponderea investitiilor in buget fara a deteriora deficitul. Din acest punct de vedere, a pune problema dezvoltare versus euro este o conceptie profund gresita", a declarat Croitoru, citat de NewsIn.

Pe de alta parte, el a subliniat ca deficitul bugetar redus nu inseamna neaparat cheltuieli bugetare mai mici, daca economia isi reia cresterea. Prognoza agreata de autoritatile romane cu FMI indica o crestere economica de 1,3% in 2010, dupa o contractie a produsului intern brut (PIB) estimata la 7% anul trecut.

"Ideea ca Romania nu poate adopta euro in 2015 incepe sa se contureze in randul clasei politice si este gresita. In Romania este nevoie de reforme, iar in acest sens este nevoie de o ancora, iar adoptarea euro este singura credibila", a adaugat reprezentantul BNR.

El a amintit ca, in ultimul timp, unii analisti sau politicieni subliniaza ca la nivelul Uniunii Europene unele state au deficite mai mari, ceea ce ar justifica ideea relaxarii conditiilor de adoptare a euro. In acest sens, Croitoru a punctat ca situatia statelor dezvoltate din UE, precum Germania sau Marea Britanie, care au ajuns la deficite bugetare mari in 2009, este diferita de a tarilor precum Romania.

"Acele state au folosit resurse pentru sustinerea sectorului financiar, insa banii vor fi dati inapoi de sectorul privat in urmatorii ani. In Romania, situatia este diferita deoarece este nevoie de reforme, pe care tarile dezvoltate le-au realizat deja", a explicat consilierul guvernatorului BNR.

Referitor la evolutia fluxurilor de capitaluri in 2010, Croitoru a afirmat ca pericolul unor noi plecari este redus, fiind mult mai probabile intrari semnificative de capital, care ar pune presiuni in sensul aprecierii leului.

"Pericolul ca Romania sa se mai confrunte cu plecari de capitaluri este foarte redus. Din contra, in 2010, ne putem confrunta cu intrari de capital suficient de mari. Riscul din acest punct de vedere ar fi ca acestea sa determine o tendinta de apreciere a leului, care sa duca la scaderea costului creditului in valuta", a spus oficialul.

In acest sens, el a sublinat ca exista deja dezechilibre la nivel microeconomic, intre active in lei si pasive in valuta, iar o diferenta pozitiva in favoarea creditului in moneda straina ar agrava aceste dezechilibre, punand presiune pentru reducerea dobanzilor.

"Pe de alta parte, castigul pe care l-ar aduce o apreciere puternica a leului din dezinflatie nu ar fi unul important, deoarece in Romania stabilirea preturilor sufera de multe rigiditati", a completat Croitoru.

El a adaugat ca al treilea factor principal care s-ar contura dintr-o apreciere importanta a leului ar fi impactul negativ asupra exporturilor, care ar pune presiuni suplimentare in sensul scaderii dobanzilor.