Banca centrala nu a mai redus dobanda cheie din primavara acestui an cand s-a anuntat ca nivelul TVA se va majora de la 19% la 24%. Oficialii BNR si-au exprimat opiniile conform carora inflatia va urca pana la aproape 8% ca urmare a majorarii TVA, insa datele oficiale de la Statistica au prezentat in iulie si august cresteri de preturi cu mult sub asteptarile analistilor.

In piata financiar-bancara s-a discutat foarte mult despre faptul ca majorarea TVA va conduce la un puseu inflationist si ca este normal ca banca centrala sa nu mai reduca dobanda de politica monetara, unii analisti chiar au spus ca este probabil ca BNR sa creasca dobanda.

“Ceea ce se omite de foarte multe ori este faptul ca inflatiile pot avea la origine diferite cauze si, prin urmare, masurile de actiune pot fi diferite. In ultimii 10-15 ani ne-am confruntat cu inflatia de pe partea de cerere pentru ca toti banii care ajungeau in consum au pus presiune pe preturi. Insa, cresterea TVA a produs un puseu inflationist pe partea ofertei si nu a cererii”, explica Radu Craciun (foto), directorul de investitii al Eureko Pensii.

El adauga ca banca centrala trebuie sa se adapteze acum unui nou context, unul cu care nu s-a mai confruntat pana acum. “Desi am putea spune ca banca centrala s-a mai luptat cu inflatia, trebuie sa fim atenti la faptul ca nu este acelasi tip de inflatie. Consumul se prabuseste, scalariile scad, oamenii isi pierd locul de munca, iar in acest context imi este greu sa imi imaginez o situatie similiara cu cea din trecut cand toata lumea consuma exagerat”, afirma Craciun.

Analizand prognozele de inflatie ale BNR pentru anul viitor (rata inflatiei se va situa usor peste 3%) putem observa ca, la o dobanda cheie de 6,25%, rata reala a dobanzii este de aproximatic 2,5-3 puncte procentuale, nivel pe care analistii il considera ridicat.

“Practic, o dobanda mare incurajeaza economisirea pentru ca produce dobanzi mai mari pentru depozite in banci, dar descurajeaza si creditarea din cauza ca imprumuturile sunt mai scumpe, prin urmare consumul este si mai mic. Intrebarea este de ce vrem acum sa descurajam consumul in conditiile in care el deja s-a prabusit. Dobanda de politica monetara limiteaza inflatia prin descurajarea consumului, dar mai e nevoie sa descurajam consumul? Mai este necesar ca banca centrala sa mentina dobanda cheie atat de sus?”, Prognozele de inflatie ale BNR sugereaza ca dobanda reala pentru urmatoarele luni va fi in jur de 2,5-3 puncte procentuale.

Citeste si:

Oficialii Bancii Nationale sustineau recent ca politica monetara trebuie sa ramana prudenta deoarece efectele de prima runda si de runada a doua generate de majorarea cotei TVA nu pot fi subestimate. Statistica ii contrazice insa pe economistii BNR, rata lunara a inflatiei fiind de circa 2,5% in iulie, cu mult sub asteptarile analistilor si de doar 0,2% in august.

De asemenea, tot reprezentatii bancii centrale sustin ca nu pot modifica nivelul dobanzii pentru ca asta ar influenta nivelul cursului de schimb, insa oficial, politica monetara a BNR este una de tintire a inflatiei, si nu un consiliu monetar. Radu Craciun considera politica monetarfa a BNR este prizoniera unei euroizari prematurie a economiei, motiv pentru care banca centrala se teme sa lase cursul de schimb sa fluctueze mai mult.

Strategia de politica monetara de tintire a inflatiei a fost adoptata de Banca Nationala Romaniei in mod oficial in august 2005. In cadrul acestei strategii, rolul de ancora monetara este indeplinit de tintele privind inflatia.

In 2005, BNR a stabilit prima tinta de inflatie la nivelul de 7,5%, intervalul de variatie aferent acestei tinte fiind 6,5% - 8,5%. Ulterior, tinta de inflatie s-a incadrat pe o panta descendenta sustinand procesul dezinflationist din Romania. Tinta de inflatie a coborat in 2006 la 5%, in 2007 la 4%, in 2008 la 3,8%, iar pentru 2009 si 2010 a fost stabilita la 3,5%, intervalul de variatie fiind de plus sau minus 1 punct procentual. BNR a stabilit, in consultare cu guvernul, tinta de inflatie pentru 2011 la nivelul de 3%. Pentru acest an indeplinirea tintei de inflatie este pusa sub semnul intrebarii deoarece politica fiscala a inregistrat o abatere semnificativa de la planul initial, mai ales prin majorarea cotei TVA cu 5 puncte procentuale de la 19% la 24%, fapt ce va genera cresterea preturilor si, implicit, presiuni inflationiste.

Comparand tintele de inflatie cu rata anuala a inflatiei efectiva din perioada 2005 - 2009 se poate observa ca BNR s-a aflat in interiorul intervalului tintit de inflatie doar la finalul anului 2006 si a fost foarte aproape de atingera tintei, in ceilalti ani ratand tintirea inflatiei (desi in timpul anilor 2005, 2006 si 2007 rata inflatiei a evoluat in mare parte in interiorul intervalului tintit).