Studiul evidentiaza modul in care este perceputa astazi relatia cu institutiile financiar-bancare atat de catre clientii actuali, cat si de catre potentialii clienti.

De asemenea, respingerea vehementa a creditarii este dublata de punerea sub semnul intrebarii a ofertelor “aparent avantajoase” ale bancilor.

Experientele anterioare negative cu diferite banci si informatiile pe care le primesc de la prieteni sau cunoscuti (WOM) alimenteaza ideea ca bancile nu se preocupa sa isi educe clientii si sa stimuleze comportamente responsabile in gestionarea resurselor financiare. In opinia utilizatorilor de internet, campaniile de comunicare ale bancilor promoveaza comportamente iresponsabile care nu pot conduce decat la o supraindatorare a clientilor, urmata de incapacitate de plata.

Optiunea contractarii unui credit de la o banca este total indezirabila, desi, de cele mai multe ori, foarte necesara (in cazul achizitionarii de locuinta/autoturism). Decizia de a colabora cu o banca este mediata de o serie de factori frenatori, printre care cel mai important este slaba informare in ceeace priveste procedura de acordare a unui credit (indiferent de tipul de credit pe care clientul il doreste), urmata de o relationare defectuoasa cu consilierii de credite ai bancilor.

Citeste si:

In categoria tipurilor de credite putin dezirabile conduc creditele de consum, pentru care conditiile de acordare sunt mai lejere, dar dobanda anuala este consistent mai mare. Pentru a evita contractarea unui asemenea credit, membrii comunitatii analizate isi recomanda reciproc economisirea treptata a sumei necesare pentru achizitionarea si apoi cumpararea produsului dorit sau optarea pentru solutii inovative. Motivatia principala apeleaza la faptul ca „in perioada de criza trebuie evitat contactul cu bancile, mai ales cu cele care acorda credite de consum si au o reputatie proasta”, la care, in plus, se adauga si existenta unor potentiale comisioane ascunse.

Chiar daca majoritatea clientilor se pozitioneaza drept persoane care acorda atentie detaliilor unui contract ce urmareste creditarea, totusi multi dintre acestia afirma ca respectivul contract contine termeni care nu le sunt accesibili ca sens iar relatia pe care o stabilesc cu consilierul de credite nu le permite sa il chestioneze pe acesta cu privire la aspecte pe care nu le inteleg: termeni, proceduri de calcul etc.

In contextul economic actual, limitarea interactiunii cu bancile este vazuta ca o nevoie, care apare pe fondul neincrederii in institutiile bancare si in transparenta produselor pe care acestea le ofera. Argumentarea acestei atitudini este de cele mai multe ori bazata pe perceptia ca piata bancara romaneasca este supraaglomerata si intre banci se da o lupta pentru supravieturire. Astfel, acestea nu pot sa puna accentul pe nevoile si posibilitatile clientului, tocmai pentru ca pe primul loc se afla nevoile interne ale bancilor (mult mai stringente).