Limitarile impuse de BNR, dar si goana dupa profit par sa fi „fortat“ bancile sa relaxeze, in ultima perioada, conditiile de acordare a creditelor. Ideea ca un salariu mare este suficient pentru a primi un credit cat mai consistent este insa falsa. Normele de prudentialitate ale bancilor nu s-au schimbat, asa-zisa relaxare insemnand de fapt renuntarea la garantiile solicitate in exces, pana in prezent. In afara de venitul solicitantului, bancherii au tinut si vor tine intotdeauna cont de o serie de date personale care influenteaza decisiv atat acordarea creditului, cat si valoarea acestuia.

Legea probabilitatii

Acest sistem de analiza, cunoscut sub denumirea de credit scoring, nu este altceva decat o metoda stiintifica ce utilizeaza modele statistice pentru a evalua credibilitatea persoanei supuse analizei, bazate pe creditele anterioare, precum si pe creditele curente. Scoring-ul are la baza un „scorecard“, dezvoltat prin alocarea de puncte in concordanta cu potentialul clientului pentru produsul de creditare, pornind de la o serie de date relevante: venituri, varsta, loc de munca, proprietati, istoricul contului sau numarul de carti de credit. Plecand de la ideea ca noul client va avea acelasi comportament cu cei existenti, credit scoring-ul e cel care va stabili daca solicitantul isi poate permite rambursa-rea unui credit.

Puncte-cheie

Dincolo de o serie de factori cunoscuti, precum situatia creditelor deja contractate sau ponderea soldului in limita de credit, credit scoring-ul presupune si monitorizarea unor elemente mai putin „asteptate“, dar care detin o pondere importanta in fisa personala.

Astfel, existenta unor conturi constituite de mult timp va avea un impact pozitiv, la fel ca si balanta conturilor dupa efectuarea platilor. In cazul persoanelor juridice, contractarea unui numar mare de credite de tip revolving, dar si lipsa acestora pot fi considerate aspecte negative. In ceea ce priveste imprumuturile contractate de la companiile financiare non-bancare, acestea atarna destul de greu in analiza dosarelor. In plus, plata cu un card securizat va avea un impact mai mare asupra scoring-ului obtinut decat platile efectuate prin carduri emise de societati comerciale.

Contractarea mai multor credite nu e insa intotdeauna o povara. Si asta pentru ca o intarziere de plata va avea un efect minor asupra punctajului final in cazul unei persoane care nu figureaza ca debitor de mult timp. Nu in ultimul rand, merita mentionat faptul ca existenta unor plati restante la factura de gaze, de exemplu, va afecta mult mai putin scoring-ul decat o restanta de aceeasi valoare la un alt credit. Un alt factor important il constituie inregistrarea in bazele de date ale firmelor de tip „collector“. Chiar daca efectul este evident negativ, trebuie cunoscut faptul ca acest efect va scadea in timp.