"BNR va pregati si publica pana la finele lunii iunie un draft de reglementare privind filtre prudentiale menite sa conserve o atitudine prudenta privind solvabilitatea bancilor, provizioanele si rezervele si sa permita totodata introducerea IFRS de la inceputul anului 2012", se arata in scrisoarea de intentie agreata in luna februarie de autoritatile romane si FMI.

In afara de eliberarea treptata a provizioanelor pe anumite criterii care vor fi stabilite de banca centrala in prima parte a anului, BNR si FMI propun ca stornarile de provizioane prin trecerea de la RAS la IFRS sa nu fie inregistrate ca venituri suplimentare in contul de profit si pierderi, si sa fie inscrise in contul de capital.

Presedintele ARB, Radu Ghetea, a declarat pentru Mediafax ca discutiile sunt incipiente, dar varianta de lucru vizeaza ca sumele eliberate sa fie inregistrate in rezerva bancii ca rezultat reportat si sa nu fie considerate profit.

Diferentele ar putea fi semnificative numai prin faptul ca regulamentul BNR permite diminuarea provizionului pentru creditele cu restante la plata doar in limita a 25% din valoare, pe cand standardele IFRS permit diminuarea expunerii cu intreaga valoare de piata a garantiei.

La finele anului trecut, bancile constituisera provizioane in suma de aproape 24 de miliarde de lei (5,6 miliarde euro), iar o serie de banci si-au vandut deja buna parte din portofoliul de credite neperformante negarantate.

Pe de alta parte, bacherii sustin ca de cele mai multe ori inspectorii de la banca centrala au tendinta sa egalizeze costurile de risc calculate in standarde internationale de contabilitate si in sistemul contabil romanesc.

Mai mult, exista riscul ca din 2012, odata cu posibila finalizare in defavoarea institutiilor de credit a unor procese cu clientii persoane fizice, unele banci sa fie nevoite sa provizioneze, pe principiul contagiunii, volume semnificative din portofoliul de retail.

In aceste conditii, profiturile initiale mari din stornarea unor provizioane s-ar putea eroda repede.

Citeste si:

Veniturile bancilor vor fi ridicate artificial si pentru ca vor inregistra un plus de comisioane, care au fost incasate la acordarea finantarii, dar IFRS le trateaza ca venituri pana la maturitate, defalcate proportional pentru fiecare an.

Pozitia BNR, care arata o preocupare mai mult decat orice pentru aspecte prudentiale si de stabilitate financiara, este explicabila. Pe de o parte, in aceasta perioada de criza, cand majoritatea guvernelor au contribuit cu sume consistente la stabilitatea financiara, BNR nu se poate baza pe un suport financiar din partea Executivului, iar pe de alta parte vine dupa doua decenii de falimente bancare, mai mult sau mai putin rasunatoare.

De altfel, BNR demonstreaza consecventa, opozitia de anul trecut fata de prevederile OUG 50 privind creditele acordate populatiei avand ratiuni tot de prudentialitate si de stabilitate financiara, dincolo de argumentul ca nici institutia nu are un comportament suficient de transparent pentru o banca centrala.

Singura "protectie" a debitorilor a fost mentinerea unui curs de schimb relativ stabil, in conditiile in care mai mult de jumatate din finantari au fost acordate in valuta.

"Vom monitoriza evolutia creditarii in devize straine si vom lua masuri daca va fi necesar pentru a ne asigura ca imprumuturile in valuta au un pret (sunt suficient de scumpe - n.r.) care sa reflecte riscurile asociate pentru debitorii un-hedged (neacoperiti fata de riscul valutar - n.r.), se mai arata in ultima scrisoare de intentie semnata cu FMI.

Pierderile din sistemul bancar aproape s-au dublat anul trecut, la 1,98 miliarde lei, provenind de la 22 de institutii de credit, iar celelalte 20 de banci au insumat castiguri de 1,68 miliarde de lei, sub profitul cumulat din 2009.