Alaturi de agentia britanica GCHQ, Agentia nationala de securitate (NSA) "a compromis in mare parte garantiile date de companiile de Internet clientilor lor cu privire la securitatea comunicatilor", afirma The Guardian, aflat la originea acestor dezvaluiri alaturi de New York Times si ProPublica.

Cele trei jurnale se bazeaza pe documente furnizate de Edward Snowden, fostul consultant al NSA ale carui dezvaluiri din luna iunie au provocat o polemica puternica in Statele Unite si in intreaga lume cu privire la impactul asupra libertatilor publice si vietii private.

In pofida promisiunilor de transparenta ale presedintelui Barack Obama cu privire la aceste programe, multiplicarea dezvaluirilor, inclusiv cele de joi, deseneaza conturul unei organizatii foarte puternice cu capacitati de intruziune care par nelimitate.

Comunicatiile pe Internet sunt supuse criptarii informatice automate, fie ca este vorba de e-mailuri, mesaje instant, tranzactii bancare online sau transfer de date medicale.

In cadrul unui program ultra-secret numit Bullrun, agentia de informatii americana poate "sparge" aceste sisteme de criptare (VPN, SSL) si descifra ceea ce se transfera, afirma New York Times, Guardian si ProPublica, o organizatie non-profit specializata in jurnalismul de investigatie.

Conform acestor documente al caror continut nu este divulgat, NSA si GCHQ au reusit sa obtina "cheile" pentru diferite sisteme de criptare datorita supercalculatoarelor si cooperarii unor companii de Internet, obtinuta uneori prin intermediul ordinelor judecatoresti.

Dezvaluirile precedente ale lui Edward Snowden au permis deja aducerea la lumina a unor programe ale agentiei americane, precum cel de adunare a milioane de metadate telefonice (numarul de telefon, durata apelului) si de supraveghere a internetului (Prism).

Insa "spargerea codurilor" este misiunea principala a agentiei, fondata in 1952, care se ocupa de interceptarile electronice.

Citeste si:

Aceasta este o prioritate, conform unui document din 2007, citat de Times "In viitor, superputerile vor fi recunoscute pe baza puterii programelor lor de analiza criptologica".

"Este pretul ce trebuie platit pentru ca Statele Unite sa pastreze un acces si o utilizare neingradita a spatiului virtual", continua documentul.

New York Times si ProPublica raporteaza ca responsabili americani de informatii le-au cerut sa nu publice aceste date, temandu-se ca aceste dezvaluiri vor determina anumite tinte ale programului sa isi schimbe metodele de criptare sau modul de comunicare.

"Presa nu au mentionat anumite aspecte insa au decis sa publice articolul din cauza importantei unei dezbateri publice asupra actiunilor administratiei, care slabesc mijloacele cele mai puternice ce trebuie sa protejeze viata privata a americanilor si a tuturor", afirma New York Times.

Solicitata de AFP, directia nationala de informatii (ODNI) americana nu a facut niciun comentariu.

Daca aceasta capacitate de a descifra comunicatiile securizate poate ajuta la prevenirea atentatelor, aceasta risca sa aiba si "consecinte neprevazute slabind securitatea comunicatiilor", mai noteaza cotidianul.

"Riscul atunci cand se creeaza o poarta de acces in sisteme este de a nu fi singurii care o exploateaza", explica Matthew Green, un cercetator in criptografie citat de New York Times.

"Chiar daca NSA dispune de mai multa putere pentru a incalca viata noastra privata in numele securitatii cibernetice, ea face Internetul mai putin sigur si ne expune hackerilor, spionajului strain si unei supravegheri ilegale", a denuntat intr-un comunicat asociatia de aparare a drepturilor civile ACLU.