Este, in ultima vreme, un subiect de discutie din ce in ce mai interesant. S-au format curente de opinie, care condamna aceasta realitate. S-au gasit si oameni care vorbesc de beneficiile pirateriei software. Altii au lansat in discutie o ipoteza si mai interesanta: auto-piratarea, ca forma de marketing a unor programe pentru calculator. Fantezie sau realitate? Greu de spus, din moment ce nu exista dovezi palpabile care sa ateste raspandirea acestei practici la nivelul producatorilor de software.

in tot acest timp, se ataca „piratii“ pe toate fronturile. Legi din ce in ce mai aspre urmaresc stoparea fenomenului la scara mondiala. in replica, unele voci afirma ca pirateria software este singura sansa prin care statele sarace pot recupera decalajul tehnologic cu care se confrunta la acest moment. in sprijinul acestei teorii vin studii stiintifice care explica de ce exista rate diferite ale pirateriei in diverse state ale lumii (venitul mediu pe cap de locuitor, raportat la pretul produsului software; severitatea cadrului legislativ si mentalitatea populatiei ori a agentilor economici; „calitatea“ produsului software piratat etc.).

China este un exemplu elocvent: o economie cu avant prea mare pentru a putea fi oprita. Asimilarea noilor tehnologii de catre piata duce la dublarea numarului de computere la fiecare 24 de luni, iar nivelul investitiilor chineze in IT, prognozat pentru anul 2006, este de 142,3 miliarde de dolari. Cu toate acestea, aproape 86% din programele pentru calculator instalate de chinezi sunt piratate.

Cifre elocvente

Rata cea mai mare a pirateriei se regaseste in Zimbabwe si Vietnam, acolo unde numarul de versiuni pirat ale unui program pentru calculator este de aproape 90%. Urmeaza Indonezia, cu 87%, China si Pakistan, cu 86%, Kazahstan si Ucraina, cu 85%. Printre statele cu ratele cele mai scazute ale pirateriei se gasesc mari puteri economice, precum Statele Unite (21%), Noua Zeelanda (23%), Austria (26%), si Finlanda (26%). La nivelul Uniunii Europene, rata este de 36%. Pierderile inregistrate in 2005 de industria software, din cauza pirateriei, depasesc 34 de miliarde de dolari. Aproape 35% din totalul programelor de calculator din intreaga lume sunt cópii-pirat, se spune intr-un studiu al Business Software Alliance.

Ofensiva BSA

Business Software Alliance este o asociatie a producatorilor de software, cu reprezentare si in Romania. Printre membrii sai putem aminti companii precum: Adobe Systems, Apple Computer, Autodesk, Cisco Systems, HP, IBM, Intel, Microsoft, Symantec etc. in acest an, BSA a dat publicitatii un material care arata beneficiile unei reduceri cu 10% a ratei pirateriei software. Studiul realizat de International Data Corporation (IDC), disponibil online la http://www.bsa.org/idcstudy, este singurul de acest fel, care evalueaza impactul economic al domeniului IT in 70 de tari din lumea intreaga si beneficiile pe care le-ar putea dobandi aceste tari prin reducerea pirateriei software.

Uniunea Europeana, cu sectorul IT cel mai mare din lume, dupa America de Nord, are o industrie IT de 311 miliarde de dolari, care contine 365.000 de companii, 2,5 milioane de angajati, contribuie cu aproximativ 25 de miliarde de dolari la veniturile provenite din taxe aditionale si adauga inca 155.000 de locuri de munca in IT. Industria IT din Romania era evaluata de IDC la peste 800 de milioane USD pentru anul 2004, pentru ca in 2009 sa ajunga la peste 1,6 miliarde de dolari. Studiul arata ca sectorul local de IT din Romania includea, la finalul anului 2005, peste 11.000 de persoane angajate si contribuia cu 124 de milioane USD la veniturile provenite din taxe. O reducere cu 10 procente a ratei pirateriei in Romania intre 2006 si 2009 poate duce la urmatoarele rezultate: peste 3.000 locuri de munca in IT, contributii suplimentare de 670 milioane la PIB, contributii suplimentare de 76 milioane dolari la veniturile provenite din taxe.

BSA are, pe langa rolul de a face lobby in sprijinul intereselor propriilor membri, si menirea de a impulsiona aplicarea legii. Potrivit cifrelor date recent publicitatii de catre BSA Romania, in cursul anului 2005 au fost efectuate un numar de 350 de controale, finalizate cu 49 de condamnari.

Sa ne razbunam pe sefi

BSA a fost criticata in SUA pentru campania “Bust Your Boss!“ („infunda-l pe seful tau!“) care a aparut in ziare, reviste si pe Internet, alaturi de textul urmator: “Foloseste actualul sau fostul tau angajator software piratat? Loveste-l unde il doare cu adevarat. Raporteaza astazi folosirea ilegala a software-ului respectiv“.

Acest gen de mesaj este folosit si in Romania. Website-ul www.bsa.org/romania aminteste, la capitolul intitulat „raportarea pirateriei“: „sunteti preocupat(a) de folosirea software-ului ilegal? Daca credeti ca un coleg de serviciu sau chiar un fost angajator foloseste sau vinde software fara licenta – folositi numarul liniei de asistenta telefonica pentru a telefona BSA sau trimiteti informatiile online. Nu va trebuie decat cateva minute pentru a ne informa, iar informatiile oferite vor fi strict confidentiale; puteti chiar trimite un raport anonim.“

Sanctiunile din legislatie

Legea nr. 8 din 1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe, art. 139 indice 9 sanctioneaza, printre altele, utilizatorii care instaleaza, stocheaza, ruleaza, executa, afiseaza sau transmit in reteaua interna programe pentru calculator. Sanctiunea prevazuta de lege pentru aceasta infractiune este inchisoare de la 1 an la 4 ani sau amenda de la 10.000 lei (RON) la 40.000 lei (RON).

Nu sunt „pirati“

Nu toata lumea este de acord insa cu abordarea curenta a pirateriei software. Unele asociatii, precum Free Software Foundation, au comentat ca folosirea termenului “piraterie software“ este neadecvata, iar termenul poate fi usor utilizat pentru obtinerea de sprijin politic pentru anumite initiative legislative. Fundatia considera ca folosirea, de catre media, a cuvantului „piratare“ pentru a defini fapta de copiere ilegala a unui produs software este de natura a induce o legatura intre aceasta activitate si atacarea navelor si aeronavelor ori rapirea, sechestrarea si uciderea de persoane.