Inca de la publicarea Avizului ANCOM privind conditiile tehnice si economice de acces la reteaua Netcity in mai 2013, compania noastra si-a facut publica pozitia conform careia Avizul este unul arbitrar, fara o fundamentare reala in contextul pietei de telecomunicatii din Bucuresti si fara a tine cont de principiile de functionare a proiectului Netcity. Astfel, Netcity Telecom si Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) au decis contestarea in instanta a acestui aviz, proces aflat pe rol la Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar pana la finalizarea acestuia atat Netcity Telecom, cat si PMB nu pot trece la implementarea prevederilor acestui act.

Mai mult, conform deciziei pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti, in procesul intentat de ANISP si alti operatori bucuresteni, avem de a face cu un act cu statut de recomandare, asa cum ANISP bine cunoaste prin prisma calitatii sale procesuale, avizul neproducand efecte juridice asupra companiei Netcity Telecom, inclusiv asupra contractelor in vigoare cu clientii sai. In consecinta, la aceasta data, nu exista nicio baza legala pentru solicitarile ANISP de aplicare a prevederilor Avizului de catre Netcity Telecom.

Mentinonam inca o data ca Netcity Telecom a functionat intotdeauna in deplina legalitate, respectand legislatia romana si europeana. Asa cum am mai declarat public si cu alte ocazii, Netcity Telecom este un sustinator al procesului de reglementare, atat timp cat reglementarea are la baza un exercitiu transparent, fundamentat corect, in baza unor analize de piata relevante, incurajeaza investitiile in infrastructura de telecomunicatii a Romaniei (o prerogativa ANCOM, de altfel) si nu obstructioneaza aceste investitii sub presiunea unor atacuri nejustificate din partea unor asociatii profesionale care nu pot impune tarife, rolul lor fiind mai degraba intelegerea contextului concurential si economic in care isi desfasoara activitatea, in concordanta cu realitatile proiectului si cu nevoile complexe ale operatorilor. Cerinta InterLAN catre Consiliului Concurentei ar trebui astfel privita si in oglinda, in conditiile in care asocierea in vederea impunerii de tarife duce cu gandul la cartelizare.

In ceea ce priveste disparitia de pe piata a unor operatori sau falimentarea acestora ca urmare a aparitiei proiectului Netcity, consideram ca aceste declaratii, precum si demersurile intreprinse de o parte dintre operatorii membri ANISP pentru boicotarea proiectului Netcity au in vedere mentinerea situatiei actuale a retelor de telecomunicatii amplasate ilegal in spatiul aerian din Bucuresti, cu scopul evident de a evita in continuare plata tuturor taxelor si chiriilor datorate legal.

Citeste si:

Astfel, conform ultimelor situatii financiare publicate pe site-ul Ministerului Finantelor si contrar declaratiilor ANISP, chiriile datorate pentru utilizarea retelei Netcity reprezinta mai putin de 5% din totalul cheltuielilor totale anuale inregistrate de operatorii mici si mijlocii care sunt clienti Netcity Telecom. Este evident ca “pierderile” pe care acesti operatori le-ar avea prin plata tuturor taxelor si chiriilor legale datorate la nivelul intregii capitale ar avea cu totul alte dimensiuni fata de costurile retelei Netcity, o retea care nu acopera semnificativ suprafata orasului. Presupunand ca ANISP si-ar dori intrarea in legalitate si ar obtine autorizatii de constructie pentru retelele amplasate aerian in Bucuresti, respectiv ar plati chirie pentru utilizarea acestei infrastructuri – circa 120.000 de stalpi de lemn, metalici sau de beton se afla amplasati pe teritoriul orasului - estimam ca Municipalitatea ar incasa aproximativ 7 milioane de euro din autorizatii si peste 10 milioane de euro din chirii.

Pe de alta parte, reducerea numarului de operatori sau consolidarea pietei, provocata de achizitia operatorilor mai mici de catre cei cu putere financiara mai mare sau aflati intr-o etapa de dezvoltare accelerata (in perioada 2009-2014, doar trei dintre operatorii prezenti in reteaua Netcity au fost achizitionati de operatori mai mari), reprezinta un fenomen normal al unei economii functionale, o tendinta care poate fi observata, de altfel, si la nivel european atat in zona operatorilor mobili, cat si prin cablu, aceasta reducere neputand fi imputata proiectului Netcity in cazul pietei din Bucuresti.

In concluzie consideram ca solicitarile ANISP aduc atingere, pe de-o parte, cadrului legal si de funtionare al pietei, fortand aplicarea unui act neadministrativ, cu status de recomandare, precum si interesului public, industriei de telecomunicatii si cadrului concurential pe de alta, prin defavorizarea operatorilor care aleg sa respecte legea, instalandu-si retele legale. Reaparitia cablurilor aeriene “deasupra” retelei Netcity demonstreaza ca o parte dintre operatorii de telecomunicatii din Bucuresti, in general cei mici si mijlocii, nu au inteles cerintele si beneficiile proiectului Netcity, alegand sa sfideze cadrul legal instaurat prin decizia Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dar si pe colegii de breasla care respecta aceste prevederi. Salutam astfel actiunile recente ale PMB de dezafectare a cablurilor aeriene reaparute in zonele Netcity.