Contractul de inchiriere de licente Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, incheiat cu Microsoft Ireland prin intermediul Fujitsu Siemens Computers (FSC) Austria GesmbH, derulat in perioada 2004-2009, a fost in valoare de 105 milioane de dolari.

In 17 septembrie 2003, MCTI si Microsoft au semnat un acord privind parteneriatul strategic intre Guvern si Microsoft. Prin acest acord Microsoft isi exprima intentia de a oferi Guvernului un acord special pentru obtinerea de licente pentru produsele Microsoft, ulterior, Microsoft Romania si Fujitsu Siemens Computers (FSC) semnand o oferta comuna. La 11 decembrie 2003 a fost emisa HG 1473 prin care Secretariatul General al Guvernului a fost imputernicit sa incheie contractul cadru de cumparare de licente Microsoft, Microsoft si FSC au si transmis o oferta, valabila pana la 30 martie 2003, pentru suma de 43.665.855 de dolari.

Cu toate acestea, in 2004, prin Hotararea de Guvern nr. 470, a fost abrogata HG 1473/2003, care prevedea cumpararea de licente Microsoft, SGG fiind imputernicit sa incheie un contract de inchiriere de licente, scrie Mediafax.

Inlocuirea variantei de cumparare de licente cu cea de inchiriere ar fi fost decisa intrucat exista posibilitatea ca FSC sa finanteze acest proiect. Ulterior, finantarea a fost asigurata prin emiterea de catre Guvern a scrisorii de confort si a biletelor la ordin. In aceste conditii, de discountul de aproximativ 47% acordat de Microsoft in considerarea Guvernului a beneficiat doar firma Fujitsu Siemens Computers, acesta acoperind costurile de finantare, profitul firmei FSC si cheltuieli nejustificate, spun surse judiciare.

Exista indicii ca valoarea contractului a fost mult mai mare decat cea reala. S-a stabilit de asemenea ca, firma Microsoft avea mai multi reaseller locali care ar fi putut asigura inchirierea de licente in conditii de competitivitate, au declarat sursele citate.

Incheierea contractului dintre Guvern si FSC in aceste conditii dezavantajoase pentru statul roman a fost posibila din cauza implicarii unor persoane din Executiv, a unor persoane din conducerea Microsoft Romania precum si a unor persoane care au exercitat influenta asupra membrilor Guvernului, sustin aceleasi surse.

In acest sens, anchetatorii ar fi stabilit ca in perioada incheierii acordurilor de parteneriat, intre FSC GesmbH Austria si firma Profinet Akteingsellschaft a fost incheiat un contract de consultanta si asistenta tehnica, in valoare de 14.119.683 de dolari, beneficiar final fiind Secretariatul General al Guvernului. Valoarea acestui contract a fost suplimentata ulterior printr-un act aditional la suma de 15.553.938 de USD.

Procurorii au indicii ca Guvernul a avut cunostinta de incheierea acestor contracte, precum si de includerea valorii acestora in valoarea ofertei transmisa catre SGG, conform sursei citate.

Ulterior, prin HG 1778/2004, Secretariatul General al Guvernului a fost imputernicit sa semneze, in 2 noiembrie 2004, un act aditional la contractul din aprilie 2004, care prevedea extinderea contractului pentru produse educationale Microsoft, pe o perioada de 5 ani si cu o valoare de 19.370.500 de dolari. In acest sens, Guvernul se obliga sa emita o scrisoare de confort semnata de SGG si Ministerul Finantelor si noua bilete la ordin. Obligatia de livrare era considerata integral indeplinita la data notificarii privind predarea a 200 de kituri de instalare.

Anchetatorii au indicii ca extinderea contractului comercial de inchiriere licente pentru produse educationale Microsoft s-a facut in conditii nelegale, intrucat Fujitsu Siemens GesmbH nu era autorizat pentru distribuire de licente educationale, iar contractul de tip LAR semnat cu FSC nu prevedea posibilitatea achizitionarii de licente educationale.

Prin HG 199/2008, contractul a fost trecut de la SGG la MCTI. Ulterior, in 20 iunie 2008 a fost semnat un act aditional intre MCTI si FSC avand ca obiect achizitionarea a 39.385 licente incepand cu 2006, pentru 26.172.156 de dolari.

Potrivit surselor citate, din verificarile efectuate rezulta ca discountul de 47 la suta acordat de Microsoft pentru Guvernul Romaniei nu se regaseste in pretul contractului.

In ceea ce priveste cel de-al doilea contract, procurorii DNA spun ca, pentru a se crea aparenta ca extinderea imputernicirii de a inchiria licentele educationale se poate realiza fara emiterea unui act normativ, ministrul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si ministrul Comunicatiilor si Societatii Informationale au semnat o nota comuna privind licentele pentru produse Microsoft utilizate de catre MECTS in scoli.

Citeste si:

Referitor la acest act, raportul intocmit de Corpul de Control al Guvernului si depus la DNA concluzioneaza ca "nota nu poate constitui temei juridic pentru elaborarea, avizarea si adoptarea unui act normativ".

In document se mai arata ca, in cadrul contractului de inchiriere a licentelor Microsoft, "(...) s-a platit pentru un numar mult mai mare de licente inchiriate decat numarul de licente utilizabile in educatie. Din recalcularea valorii contractului cu numarul de pachete egal cu numarul de calculatoare (...) a reiesit faptul ca a fost angajata o suma cu 5,4 milioane euro mai mare decat era necesar", noteaza procurorii DNA.

"Din cercetari si actele de control incheiate rezulta ca incheierea si derularea contractelor de inchiriere de licente Microsoft s-a realizat cu incalcarea dispozitiilor legale privind achizitiile publice, fara a exista o fundamentare din punct de vedere economic si tehnic, in scopul de a favoriza anumite firme. Exista indicii in sensul ca valoare produselor si a serviciilor a fost supraestimata pentru ca a inclus si comisioanele pretinse de persoanele implicate in semnarea si derularea contractelor", potrivit documentului mentionat.

Cu privire la Programul Sistem Educational Informatizat (SEI), exista indicii ca achizitia din sursa unica s-a efectuat cu incalcarea dispozitiilor OUG 60/2001, care prevedeau posibilitate autoritatii contractante de a aplica aceasta procedura in situatie de forta majora sau in cazuri temeinic motivate, care nu au putut fi prevazute si ale caror circumstante nu se datoreaza sub nici o forma vreunei actiuni a autoritatii contractante, dar numai pentru achizitionarea produselor, serviciilor, lucrarilor necesare pentru a face fata situatiei de extrema urgenta intr-o perioada imediata.

"Exista, de asemenea, indicii in sensul ca serviciile si produsele achizitionate au fost supraevaluate, procedura de achizitie a negocierii cu o singura sursa fiind utilizata pentru a fi inlaturati posibilii competitori. De altfel, o parte din serviciile contractate au fost subcontractate catre alte firme,preturile de subcontractare fiind o dovada in acest sens", se arata in concluzia raportului Corpului de control care a ajuns la procurorii DNA, referitor la prima etapa a proiectului.

In cea de-a treia etapa Programului SEI, sursele citate arata ca exista indicii in sensul ca propunerea de emitere a hotararii de guvern pentru derularea acestei etape a fost de mai multe ori respinsa de Ministerul Finantelor pentru necorelari si pentru nejustificarea achizitiei. Totusi, prin HG 1108 din 25 septembrie 2003 s-a aprobat continuarea de catre Ministerul Educatiei a proiectului SEI prin atribuirea unui contract de tip leasing financiar.

In aceasta etapa se face referire la un memorandum privind aprobarea de a achizitiona prin negociere cu o singura sursa tehnica de calcul si servicii. In acesta se precizeaza ca in etapa I au fost dotate 120 de laboratoare informatice din scoli, iar in etapa a II-a, 1.100 de laboratoare. In baza acestui proiect, in fiecare scoala trebuiau instruiti minim doi administratori si sase profesori. De asemenea, se propunea achizitionarea in 2003 a unor produse si servicii in valoare de 50 milioane de dolari.

Exista indicii in sensul ca achizitia s-a facut prin negociere directa cu incalcarea dispozitiilor legale si la o valoare de peste 30-40% fata de pretul pietei. Pentru produse de acelasi tip, firmele FSC si Bull depusesera oferte cu 30 - 40% mai mici. De asemenea, exista indicii in sensul ca serviciile prevazute in Contract nu au fost furnizate, fiind receptionate si decontate in mod nelegal, spun sursele citate.

Procurorii DNA vizeaza trei contracte privind inchirierea unor licente IT, derulate in perioada 2001-2013 si contractul privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat incheiat intre EADS si Ministerul de Interne.

DNA a anuntat, joi, ca a inceput urmarirea penala in rem, pentru trafic de influenta, abuz in serviciu, luare si dare de mita, in dosarul deschis in urma sesizarii Corpului de control al Guvernului, privind inchirierea si extinderea de licente pentru scoli, pentru care s-au platit aproximativ noua milioane de euro.

"Obiectul sesizarii l-a constituit inchirierea si extinderea de licente educationale de catre, Ministerul pentru Societatea Informationala si Ministerul Educatiei Nationale care contrar dispozitiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009 au incheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existand indicii ca s-au efectuat plati privind o suma de aproximativ 9 milioane euro, destinate unitatilor de invatamant", a precizat DNA.

Potrivit unor surse judiciare procurorii DNA vizeaza de fapt trei contracte referitoate la licentele IT, derulate intre 2001 si 2013. Este vorba despre Contractul de inchiriere de licente Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, incheiat intre Guvernul Romaniei si Microsoft Ireland prin intermediul Fujitsu Siemens Computers (FSC) Austria GesmbH, in valoare de 105 milioane de dolari, derulat in perioada 2004-2009, de Contractul de inchiriere de licente Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, incheiat intre Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale si consortiul D-CON.NET, in valoare de 96 de milioane de euro, derulat in perioada 2009-2013, si de Contractul privind Sistemul Educational Informatizat (MEC SEI), incheiat intre Siveco si Ministerul Educatiei, in valoare de 124 de milioane de euro.

Un alt contract este cel privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF) incheiat intre EADS Deutschland GmbH Germania si Ministerul de Interne, in valoare de 534 de milioane de euro (extins in 2009 cu 200 de milioane de euro).