Daca dai search pe Google dupa legea Big Brother iti apar 676.000 de pagini, fara indoiala multe dintre ele criticand (mai mult sau mai putin direct) asa-zisa intruziune a statului roman in viata personala a cetatenilor, „violare a intimitatii”. Ca de obicei, o astfel de lege starneste insa discutii aprinsi si da batai de cap multor oameni. Haideti sa discutam insa mai departe de aparente.

Ce implica „legea Big Brother”?

Sa incepem cu o scurta istorie, pentru cei (probabil putini) care nu au auzit de acest proiect de lege, inceput inca din 2008. Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixa si mobila si de internet sa retina timp de 6 luni anumite date ale abonatilor care sa fie trimise, la cerere, autoritatilor din domeniul sigurantei nationale pentru actiunile de prevenire, cercetare, descoperire si urmarire a infractiunilor grave.

"Furnizorii de telefonie fixa, mobila si internet sunt obligati sa stocheze timp de sase luni toate datele legate de convorbirile telefonice si schimbul de email-uri, cu exceptia continutului corespondentei electronice sau al convorbirii telefonice. In cazul retelelor de telefonie fixa si mobila trebuie sa se retina numarul celui care formeaza, numarul destinatarului, numarul celui spre care a fost redirectionat apelul, precum si numele acestora. In cazul serviciilor de internet, se vor retine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numarul de telefon al apelantului si al destinatarului, numele si adresa abonatilor, identitatea echipamentului folosit", prevede actul normativ.

Furnizorii de telefonie si internet ar avea obligatia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmarire sa transmita datele solicitate, iar daca acest lucru nu este posibil in 48 de ore, datele trebuie transmise in cel mult cinci zile. Legea privind stocarea datelor de trafic de telefonie si internet mai prevede ca organele de urmarire penala au obligatia de a informa persoana ale carei date sunt retinute in termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitarii, cu exceptia cazurilor in care persoana este implicata in actiuni care pericliteaza siguranta nationala.

Discriminare pozitiva: obligatia de a oferi datele de identificare operatorilor o au numai posesorii de abonamente, nu si beneficiarii cartelelor.

Prin 2009, la o a doua incercare de aprobare, legea a primit denumirea comuna de „Big Brother”, „Fratele cel Mare” din romanul 1984 al lui George Orwell sau, pentru cei care nu apreciaza lectura, din emisiunea omonima ce rula candva si la o televiziune din Romania.

Cu viteza inainte ajungem in 2014, cand Curtea Constitutionala a decis, pe 8 iulie, cu unanimitate de voturi, ca dispozitiile legii 82/2012 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, precum si pentru modificarea si completarea legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice sunt neconstitutionale.

Continuand, in 16 septembrie 2014, si Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarata neconstitutionala in ansamblu de catre CC, care a stabilit ca dispozitiile legii nu au un caracter precis si previzibil. De asemenea, Curtea a constatat ca modalitatea prin care sunt obtinute si stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicatii electronice pentru care plata se face in avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectati la puncte de acces la internet (Wi-Fi) nu reglementeaza garantii suficiente care sa permita asigurarea unei protectii eficiente a datelor cu caracter personal fata de riscurile de abuz, precum si fata de orice accesare si utilizare ilicita a acestor date.

Atacurile teroriste din Paris si presiunea internationala reincalzesc ciorba

Tragicele evenimente din Paris, dar si vizita recenta a Victoriei Nuland, asistentul Secretarului de Stat al Statelor Unite ale Americii pentru Afaceri europene si eurasiatice, care a subliniat importanta modificarii legilor privind retinerea datelor cu caracter personal astfel incat statul sa fie protejat, iar securitatea sa poata fi asigurata, a readus dupa cateva saptamani de acalmie legile Big Brother in discutie. Aici vorbim de Legea 82/2012 dar si cea privind cartelele preplatite, ambele declarate neconstitutionale cu doar cateva luni inainte.

Ambele vor fi atasate pe agenda guvernului, a Parlamentului si a societatii civile, directorul Serviciului Roman de Informatii (SRI) sustinand ca aceste mijloace sunt necesare intrucat exista nevoia identificarii tuturor factorilor de risc, in contextul noilor amenintari teroriste.

ONG-urile, asa cum „le sta bine”, au sarit la (contra)atac subliniind ca autoritatile romane folosesc atentatul din Franta pentru a restrange drepturile fundamentale ale omului.

„Reamintim ca acest presupus «vid legislativ» este de fapt cunoscut de institutiile statului de peste trei luni. Deci, solicitarea ca grupul de lucru inter-institutional sa analizeze in regim de urgenta respingerea de catre CCR a legii stocarii datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie si internet reprezinta o masura aberanta, care perpetueaza greselile trecutului si ingradeste drepturile fundamentale, in locul unei analize profesioniste, aprofundate, care sa includa toti actorii din societate interesati de subiect. Remarcam, inca o data, ca atat sectorul privat, cat si cel al societatii civile sunt ignorate de autoritatile statului atunci cand iau decizii pe aceste subiecte”, se arata in comunicatul semnat de APADOR-CH, Militia Spirituala, ActiveWatch, Asociatia pentru Tehnologie si Internet, Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociatia Geo-spatial.org, Fundatia Ceata si Asociatia Interactive Advertising Bureau Romania.

Deja exista discriminare, deci…?

Pe de alta parte, sunt de luat in seama alte opinii care subliniaza ca DEJA exista o discriminare – pozitiva, ce este drept, intre cei care sunt abonati telecom si cei care aleg prepay-ul.

Astfel, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) considera ca cetatenii care detin abonamente la telefonia mobila sunt discriminati in comparatie cu cei care folosesc cartele pre-pay.

Colegiul director al consiliului a constatat ca, indiferent de modalitatea de achizitionare a serviciilor de telefonie mobila/date/interne, toti consumatorii au obligatia sa foloseasca aceste servicii cu buna credinta si in scopuri legale, insa obligatia de a oferi datele de identificare operatorilor o au numai posesorii de abonamente, nu si beneficiarii cartelelor.

„Autoritatile statului nu dispun de instrumentele necesare identificarii si tragerii la raspundere legala a acelor detinatori de cartele pre-pay care utilizeaza serviciile de telefonie/date/internet cu rea credinta, in scopul savarsirii de infractiuni grave. Situatia existenta intre cele doua categorii constituie o forma de discriminare", potrivit punctului de vedere al CNCD. Pentru elaborarea unui punct de vedere, CNCD a cerut la randul sau pozitia Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM), Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal si operatorilor de telefonie mobila.

Intereseaza pe „romanul de rand” aceasta lege?

Un alt punct de vedere are jurnalistul Cristian Tudor Popescu care a declarat recent la Digi24 ca subiectul „Legii Brother” este mai degraba o dezbatere de presa si ca romanii „nu sunt atat de stresati”.

„Nu cred ca oamenii sunt atat de stresati de faptul ca o sa le stie datele stocate in computer, ca sa afle ce SRI-ul? Exista un folclor urban al amintirii ascultarilor realizate de Securitate, acela era un lucru cu adevarat grav. Securistii puneau actiuni impotriva simplilor cetateni, chemati, interogati. Actiunea serviciului secret era indreptata impotriva cetatenilor. Ori eu nu am vazut, in 20 de ani, actiuni ale serviciilor indreptate impotriva simplilor cetateni. Aceasta psihoza ramane un folclor urban”, a precizat jurnalistul la Digi24.

SRI linisteste spiritele aprinse

Pentru a linisti spiritele (in special ale ONG-urile, dar si aceasta frica „nativa” a oamenilor de termenul „Big Brother”), directorul Serviciului Roman de Informatii (SRI), George Maior considera necesara rediscutarea acestor prevederi legale si afirma ca Legea retentiei datelor este un instrument care ar permite SRI sa actioneze preventiv pentru combaterea terorismului in contextul erei informatice.

„Legea privind retentia datelor exista si functioneaza in toate statele europene. Lipsa ei slabeste operational posibilitatea Serviciului de a investiga, de a actiona preventiv (…) Traim in era comunicatiilor, era electronica. Aceste instrumente sunt folosite de teroristi, de exponenti ai crimei organizate. Pentru ca oamenii sa traiasca in liniste, sa-si duca in siguranta copiii la scoala, nu putem sa actionam in scop preventiv in aceasta era cu mijloacele lui Sherlock Holmes”.

De asemenea Directorul SRI considera ca adoptarea acestei legi nu afecteaza exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale, ci ajuta la mentinerea unui cadru democratic necesar pentru protejarea acestora.

“Vad ca problema este pusa in termeni antitetici – securitate vs. libertate. Nici vorba de asa ceva. Este vorba despre securitate pentru cetateni intr-un stat democratic. Si ea este o premisa fundamentala pentru exercitarea drepturilor si libertatilor intr-un stat european, inclusiv dreptul la intimitate si la libera exprimare” a declarat George Maior. Maior a mai explicat ca nu exista riscul folosirii abuzive a acestor prevederi legale.

"Fara a fi o solutie definitiva, un panaceu miraculos, ar aduce un plus de avantaj profesional ofiterilor de informatii" - Gen. in rezerva Ion Stefanut.

Mai mult, SRI reitereaza faptul ca legea, asa cum a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, "nu permite institutiilor statului accesul la date care tin de viata privata a persoanelor, fara autorizarea prealabila a unui judecator", se arata in comunicatul SRI. Prin urmare, Serviciul Roman de Informatii considera ca "temerile, speculatiile si acuzatiile manifestate in spatiul public sunt lipsite de orice fundament real".

Sursa foto: Shutterstock - Big Brother

Totodata, referitor la criticile legate de absenta din corpul legii a unor garantii suplimentare privind respectarea drepturilor omului, SRI mentioneaza faptul ca procedura autorizarii accesului autoritatilor competente la date de continut sau cu caracter personal este deja reglementata, atat in Codul de Procedura Penala, cat si in Legea securitatii nationale, recent modificate in acord cu cele mai inalte standarde in materie de protectia drepturilor omului, iar preluarea lor repetata in continutul mai multor legi este in contradictie cu norme imperative de tehnica legislativa.

Generalul in rezerva Ion Stefanut, fost sef al Directiei de Prevenire si Combatere a Terorismului din cadrul SRI, spune ca legislatia in domeniu nu are carente de neacoperit, dar apreciaza ca legea "Big Brother" si legea privind cartelele pre-pay ar aduce "un plus profesional".

"Fara a fi o solutie definitiva, un panaceu miraculos, ar aduce un plus de avantaj profesional ofiterilor de informatii, dar sa nu cadem in greseala de a ne imagina ca antiterorismul, munca antioperativa impotriva terorismului, se leaga exclusiv de telefoane, de apeluri... Nici vorba. Munca este infinit mai complicata si se bazeaza sau se plaseaza pe alte coordoante", a declarat Stefanut intr-un interviu la Europa FM.

3% dintre cartelele preplatite sunt folosite in actiuni ilegale

In cadrul unei emisiuni la B1 TV, Dumitru Dumbrava, directorul Directiei Juridice a SRI a vorbit marti, 20 ianuarie, despre legea cartelelor prepay. Acesta a precizat ca in acest moment exista un vid legislativ care impiedica existenta unui control al fenomenului cartelelor preplatite.

”Suntem intr-un vid legislativ odata cu invalidarea de catre Curtea Constitutionala a legii de aporobarea a ordonantei 111 care nu a fost inlocuita de un alt act normativ. In momentul de fata nu avem un instrument juridic pentru a avea un control asupra acestui fenomen al utilizarii cartalelor preplatite”, a explicat Dumitru Dumbrava.

De asemenea, acesta a afirmat ca exista intre 12 si 14 milioane de cartele preplatite, cumparate de la furnizorii din Romania si ca 3% dintre acestea sunt folosite in scopuri infractionale.

La randul sau, Procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu, a declarat ca „trebuie pastrat un echilibru intre drepturile omului si secretul corespondentei, insa prioritar este dreptul la viata, chiar daca ar fi ingradit dreptul la comunicare.” Potrivit lui Nitu, in contextul atacului din Paris, comis impotriva saptamanalului satiric Charlie Hebdo, „legile privind cartele preplatite si retentia datelor ar putea constitui, daca le-am avea, instrumente potrivite pentru a preveni actele de terorism.”

De ce parte te situezi?

Avem deci pareri pro si contra asa-zisei legi „Big Brother”, un subiect care inflameaza sporadic opinia publica inca din 2008 incoace. Sunt cei care considera ca o mai mare libertate legislativa in prelucrarea datelor cu caracter personal ar putea insemna cresterea securitatii nationale si diminuarea semnificativa a sanselor unor atentate precum cele din Paris.
Romania nu este nici pe departe unicul stat care „se zbate” pentru a gasi formula care sa multumeasca pe cat mai multi si sa fie, simultan, si eficienta. In Marea Britanie, Germania sau SUA, autoritatile se confrunta cu proteste chiar si mai masive din partea opiniei publice.

Sunt insa acestea „un rau necesar”, avand in vedere pericolele ce vin din mai multe directii, in decenii umbrite de atacuri teroriste, fanatici religiosi sau criminali fara constiinta?

Cine s-ar putea dovedi/sunt CONTRA promulgarii legii „Big Brother”

- Cetatenii care considera ca li se incalca dreptul la viata privata
- ONG-urile

- Unii politicieni care contesta legile „Big Brother”
- Media
- Operatorii telecom/de date care vor trebui sa stocheze informatii suplimentare despre clienti, acest lucru traducandu-se automat in cheltuieli suplimentare deloc de neglijat.

Cine se dovedeste PRO legile „Big Brother”

- Cetatenii care pun mai presus securitatea nationala decat posibilitatea (vaga) ca datele lor sa fie interceptate si folosite impotriva lor;
- SRI, unii politicieni, Uniunea Europeana care vede in Romania o tara cu pozitie strategica importanta;
- NATO, care a indicat tuturor membrilor ca asigurarea securitatii cibernetice sa constituie „o preocupare majora” a tuturor actorilor implicati.

De ce parte a „baricadei” te pozitionezi? Ce parere ai despre aceasta lege? wall-street.ro te incurajeaza sa comentezi.

Sursa foto: Shutterstock: Big Brother

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alex Goaga
Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea IT & C »



Setari Cookie-uri