APADOR-CH, Asociatia Pentru Minti Pertinente, Agentia de monitorizare a presei ActiveWatch, Asociatia pentru Tehnologie si Internet, Militia Spirituala, Centrul pentru Jurnalism Independent, CeRe si Institutul pentru Politici Publice isi exprima dezacordul fata de modul netransparent in care presedintia si partidele parlamentare au procedat in legatura cu modificarea Legii 506/2004, a prelucrarii datelor rezultate din comunicatiile electronice, potrivit Mediafax.

ONG-urile sustin ca proiectul trebuia discutat cu societatea civila si alti actori interesati, inainte de a fi pus pe site-ul Senatului. "In urma intalnirii din 6 mai de la Cotroceni, proiectul cu modificarile legislative a aparut imediat pe site-ul Senatului introdus in procedura legislativa. Asta inseamna ca legiuitorul sare o etapa importanta legala, aceea a consultarii publice. Fiind vorba despre o lege care afecteaza direct comunicatiile electronice, organizatiile semnatare considera ca acest proiect ar fi trebuit asumat de ministerul de resort, supus dezbaterii publice conform Legii 52/2003, timp de 30 de zile, si apoi trimis in Parlament sub forma unui proiect de lege asumat de Guvern. Respectarea prevederilor legii transparentei presupune consultarea proiectul, a expunerii de motive, in care initiatorul explica de ce este nevoie de respectivele modificari, dand totodata posibilitatea societatii civile sa vina cu propuneri de imbunatatire", se arata in comunicatul transmis, joi..

In opinia organizatiilor semnatare, presedintia si partidele parlamentare refuza sa-si respecte promisiunile de transparenta facute la inceputul acestui an, dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei a invalidat, pentru a patra oara, tentativele de legiferare in stil Big Brother pe care le-au avut institutiile statului in ultimul deceniu.

"Introducerea pe repede inainte, in Parlament, a proiectului de modificare a Legii 506/2004 se incadreaza in stilul deja consacrat al autoritatilor romane de a scrie legi pe genunchi, pe care ulterior le invalideaza CCR. Putem intelege motivatia principala de reglementare a acestui domeniu, dar atragem atentia ca legile trebuie dezbatute public si nu adoptate tacit sau la comanda serviciilor de informatii, cu atat mai mult cu cat este vorba de potentiale intruziuni intr-un drept fundamental, dreptul la viata privata. Constatam ca, in ciuda invalidarii repetate a legilor din categoria Big Brother, clasa politica si serviciile de informatii continua sa ignore interesul public si transparenta decizionala in procesul democratic", se mai arata in comunicat.

Organizatiile semnatare precizeaza ca inca nu se pronunta pe fondul proiectului in discutie, dar solicita ca, inainte de dezbaterea parlamentara - in comisii, unde trebuie sa se prezinte toate punctele de vedere, sau in plen- proiectul de lege sa fie suspus dezbaterii publice reale si eficiente, conform Legii 52/2003, pentru o perioada de cel putin 30 de zile.

"Doar asa se poate oferi societatii civile posibilitatea de a formula comentarii, propuneri si observatii, pentru asigurarea respectarii unui principiu fundamental al societatii democratice, si anume principiul transparentei decizionale. Pe langa securitate, cibernetica sau nu, intr-o societate democratica este nevoie si de transparenta in activitatea decizionala, si de protectia vietii private", se mai arata in comunicat.

Proiectul legii Big Brother

Proiectul de lege privind retinerea datelor cu caracter personal, semnat la Cotroceni de liderii partidelor parlamentare, a fost inregistrat la Senat pentru dezbatere si se afla timp de o luna in consultare publica. Proiectul modifica Legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice si este semnat de liderii PNL Alina Gorghiu, Vasile Blaga, liderul PSD Victor Ponta, liderul UNPR Gabriel Oprea, liderul PC Daniel Constantin, liderul UDMR Kelemen Hunor si deputatul Varujan Pambuccian (Minoritati Nationale).

Kelemen Hunor a scris, sub semnatura sa, ca are cateva amendamente la proiect, legate de perioada de stocare si garantii pentru stocarea datelor, iar Varujan Pambuccian a mentionat ca sustine ca perioada de pastrare a datelor sa fie de 6 luni -2 ani, precum si obligativitatea transmiterii in forma elelctronica semnata cu semnatura calificata.

In expunerea de motive care insoteste proiectul se arata ca aceasta propunere legislativa de modificare a Legii 506 din 2004 nu urmareste inlocuirea Legii 82 din 2012 declarata neconstitutionala prin decizia Curtii Constitutionale. "Practic, compeltarile si modificarile aduse Legii 506 din 2004 prin prezenta initiativa legislativa constau in definirea datelor tehnice ce permit individualizare echipamentelor utilizate de furnizorii de servicii si retele publice de comunicatii electronice si statueaza garantiile si conditiile de legalitate prin instituirea obligatiei de obtinere a aprobarii judecatorului competent anterior accesarii respectivelor date de orice autoritati si institutii publice. Totodata, trebuie precizat ca respectivele date sunt detinute de furnizori in scopul facturarii si prevenirii unor litigii comerciale, iar acestor furnizori nu le sunt create obligatii suplimentare", se mentioneaza in expunerea de motive.

Citeste si:

Modificarile si completarile aduse Legii 506 din 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice au fost elaborate avandu-se in vedere cerintele prevazute de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului, Directivele europene referitoare la protectia datelor personale si la protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, precum si proiectul de Regulament al UE aflat in dezbatere, Constitutia si celelalte acte normative nationale, se mai precizeaza in document.

Prin urmare au fost introduce garantii noi in cuprinsul legii, pentru a proteja dreptul la viata intima, familial si privata, avand in vedere ca aceasta lege stabileste conditiile in care furnizorii prelucreaza anumite categorii de date cu caracter personal din domeniul comunicatiilor electronice, accesarea datelor poate fi facuta intr-un cadru delimitat, de catre instanta de judecata sau cu autorizarea prealabila a judecatorului , iar cand sunt transmise solicitarile, ele se semneaza cu semnatura electronica extinsa.

Initiativa de modificare a Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice prevede ca accesul la datele personale se face numai cu autorizarea prealabila a judecatorului. Astfel, accesul la date al autoritatilor se face "la solicitarea instantelor de judecata sau la solicitarea organelor de urmarire penala ori a organelor de stat cu atributii in domeniul apararii si securitatii nationale, cu autorizarea prealabila a judecatorului stabilit potrivit legii". Furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului si furnizorii de retele publice de comunicatii electronice se vor pune la dispozitia acestora, de indata, dar nu mai tarziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului si datele de localizare, in conformitate cu prevederile referitoare la protectia datelor cu caracter personal.

Solicitarile privind datele formulate de catre organele de stat cu atributii in domeniul apararii si securitatii nationale sunt supuse dispozitiilor articolelor 14, 15, 17 - 23 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei. Solicitarile, respectiv raspunsurile, daca sunt transmise in format electronic, se semneaza cu semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. Fiecare persoana care certifica datele sub semnatura electronica raspunde potrivit legii pentru integritatea si securitatea acestor date. Solicitarile se proceseaza in conditii de confidentialitate.

Propunerea legislativa mai prevede ca datele de trafic, datele de identificare a echipamentului si datele de localizare solicitate nu fac obiectul stergerii sau anonimizarii de catre furnizori, atunci cand solicitarea este insotita sau urmata de o notificare cu privire la necesitatea mentinerii lor, in scopul identificarii si conservarii probelor sau indiciilor temeinice, in cadrul investigatiilor pentru combaterea infractiunilor sau in domeniul apararii si securitatii nationale, atat timp cat subzista motivele care au stat la baza solicitarii, dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitarii sau, dupa caz, pana la pronuntarea unei hotarari definitive a instantei de judecata.

Instantele de judecata, organele de urmarire penala sau organele de stat cu atributii in domeniul apararii si securitatii nationale notifica furnizorilor incetarea motivelor care au stat la baza solicitarii sau, dupa caz, pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, se mentioneaza in initiativa legislativa. Datele de trafic referitoare la abonati si la utilizatori, prelucrate si stocate de catre furnizorul unei retele publice de comunicatii electronice sau de catre furnizorul unui serviciu de comunicatii electronice destinat publicului, trebuie sa fie sterse sau transformate in date anonime atunci cand nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicari, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data efectuarii comunicarii, mai prevede proiectul legislativ.

In plus, prelucrarea datelor de trafic efectuata in scopul stabilirii obligatiilor contractuale ce privesc abonatii serviciilor de comunicatii cu plata in avans este permisa pana la implinirea unui termen de 3 ani de la data efectuarii comunicarii, mai este prevazut in proiectul de lege.