Exista un cost asociat unei forte de munca fara competente solide si, cu siguranta este adevarat ca mediul de afaceri si institutiile se confrunta cu un pericol real cauzat de decalajul abilitatilor digitale. Studiile dovedesc ca ignoranta digitala duce la pierderi anuale de mii de euro pentru fiecare angajat nepregatit IT.

Romania dispune de retele de Internet in banda larga superioare, dar tara noastra are cel mai mic procent de utilizatori de Internet in mod regulat din UE (52% fata de 76% in UE) si 32% din populatie nu a utilizat niciodata Internetul (vs 16% in UE).

Potrivit Raportului de tara publicat in martie 2016, mai putin de jumatate (46%) din forta de munca din Romania poseda abilitati digitale suficiente (fata de 72% in UE), acest aspect putand deveni un obstacol major in calea dezvoltarii economice. Imbunatatirea cunostintelor si competentelor digitale ar putea genera locuri de munca si ar sprijini dezvoltarea sectoarelor e-guvernare si e-commerce.

Datele arata ca digitalizarea administratiei publice se intampla lent si cu intreruperi: doar 8% dintre utilizatorii de Internet romani au transmis online formulare plublice comparativ cu o medie europeana de 32%. In ciuda progreselor din ultimii ani, potentialul de e-commerce este inca in mare parte neexploatat. In 2015, Romania a inregistrat cel mai scazut procent de consumatori care au cumparat online (11 % comparativ cu media europeana de 53 %).

Aptitudinile digitale sunt insuficient dezvoltate pe piata de munca romaneasca. Gradul de participare la programe de educatie a adultilor este cel mai scazut din UE (1,5% in 2014, comparativ cu o medie a UE de 11%).

Citeste si:

Romania se situeaza pe locul 28 dintre cele 28 de state membre ale UE, avand cel mai slab Indice al economiei si societatii digitale, conform raportului DESI 2016 (Digital Economy and Society Index). Comparativ cu anul trecut, un procent mai mare din populatie este abonat la retele in banda larga si datorita calitatii ridicate a acestora, insa nivelul scazut al competentelor digitale si al increderii utilizatorilor pare a fi o piedica in calea dezvoltarii economiei digitale a tarii. Utilizarea Internetului este in crestere, in principal datorita unei mai importante conectari la retelele sociale.

Exista o tendinta periculoasa conform careia, pe masura ce tinerii patrund pe piata muncii, angajatorii si formatorii presupun ca acestia detin competente digitale “innascute/ intrinseci” sau ca sunt “nativi digital”. Totusi, numeroase studii au aratat ca aceasta presupunere este o eroare periculoasa. Nu exista niciun motiv particular datorita caruia tinerii s-ar putea naste alfabetizati digital, asa cum nu exista un argument conform caruia ei ar fi in stare sa conduca nativ un automobil sau, firesc, sa se nasca stiind deja sa scrie si sa citeasca. Alfabetizarea digitala, la fel ca si alfabetizarea conventionala, reprezinta ceva ce trebuie invatat.

Mai multe studii si-au propus sa cuantifice costul ignorantei digitale. In timp ce fiecare dintre ele a fost implementat in contextul individual, specific fiecarei tari, cu costuri variabile ale muncii, toate studiile indica acelasi lucru: ignoranta digitala este scumpa. Un studiu din Olanda a sugerat ca pretul pentru timpul pierdut din cauza lipsei de competenta a angajatilor in utilizarea computerului ar putea ajunge la 19,3 miliarde de euro doar in Olanda! Un studiu din Grecia a relevat faptul ca utilizatorii aplicatiilor de calcul tabelar i-ar costa pe angajatori aprox. 560 euro/per angajat in scaderea anuala a productivitatii, in timp ce pentru utilizatorii de baze de date acest cost a urcat la 1200 euro anual pentru fiecare angajat. Un studiu similar din Italia a estimat ca ignoranta digitala costa economia italiana peste 15 miliarde de euro anual.

Ceea ce este cel mai rau, este ca pretul platit va creste pe masura ce angajatorii si formatorii isi asuma acest risc, fara sa tina seama de nevoile de dezvoltare a competentelor digitale ale propriilor angajati, indiferent daca acestia s-au nascut intr-o lume saturata digital sau au asistat la amplificarea acesteia. Eroarea “nativ digital” nu reprezinta un concept abstract, ci este un potential risc foarte costisitor.

Dar nu este inevitabil. Angajatorii si societatea in general pot sa mentina scazut costul ignorantei digitale prin investirea in competente digitale. Oferind training si certificare IT actualilor angajati, vor asigura organizatia cu forta de munca capacitata cu abilitatile necesare. Modulele ECDL acopera competente esentiale pentru angajati, inclusiv lucrul cu aplicatii avansate. In acelasi timp, asigurandu-ne ca scolile si organizatiile din educatie includ competentele digitale in profunzimea curriculelor, ne asiguram ca vom avea o forta de munca viitoare foarte bine pregatita. Concentrandu-ne mai bine pe abilitatile IT, putem scadea pretul platit pentru ignoranta digitala.

ECDL ROMANIA reafirma importanta competentelor digitale imbunatatite. Dezvoltarea aptitudinilor IT va juca un rol critic in revigorarea economiei Romaniei, prin educarea unei forte de munca inovative si minimizarea diviziunii digitale si, vor fi parte integranta din succesul pe care il va inregistra politica unei cresteri inteligente, sustinute si inclusive. Prin reteaua de Centre de Testare ECDL dezvoltata la nivel national si prin proiectele derulate, ECDL ROMANIA asigura tuturor oportunitatea de a obtine si de a-si certifica la standard international si pe un anumit nivel competentele digitale.