In perioada ianuarie – iunie 2010, Romania a inregistrat o crestere de 100% pe piata malware in comparatie cu aceeasi perioada din 2009.

Majoritatea amenintarilor informatice care i-a afectat pe romani in prima jumatate a anului sunt aplicatii malware care circula la nivel international.

Cea mai importanta amenintare malware autohtona este o clona a viermelui Palevo, descoperita in februarie 2004 si numita Win32.Worm.IM.J. Pentru a se propaga, viermele trimite mesaje cu link-uri catre copii ale sale prin Yahoo Messenger, apoi, o data instalat, descarca si ruleaza diverse fisiere infectate.

Aplicatiile ransomware au fost prezente de asemenea: Application.Scareware.Keytz este unul dintre instrumentele de intimidare care restrictioneaza victimei accesul la propriul calculator pana la reincarcarea unui cont pre-pay cu un credit de 3 euro.

In ceea ce priveste spamul si phishingul, primele 6 luni ale lui 2010 plaseaza Romania pe locul 9 in topul celor mai active 10 tari in ceea ce priveste trimiterea de mesaje nesolicitate. Desi extrem de vizibil ca numar de mesaje, spamul trimis din Romania este in mare parte rezultatul infectiilor cu diversi boti folositi la nivel international.

Citeste si:

Campaniile de spam "made in Romania" sunt relativ putine si promoveaza atat servicii, cat si activitati si produse ilegale sau la marginea dintre legal si ilegal.

Criza globala a indemnat anumiti ofertanti de servicii sa recurga la metode de promovare ilegale, dat fiind faptul ca se pot adresa unei audiente crescute cu costuri minime. Cele mai frecvente mesaje spam din aria serviciilor promoveaza cursuri de perfectionare si diverse traininguri sau certificari.

Din categoria spam cu produse, cele mai multe mesaje ofera componente hardware, CD-uri si DVD-uri cu produse multimedia piratate, precum si diverse "suplimente naturiste pentru slabit".

In perioada ianuarie - iunie 2010 s-au inregistrat numeroase campanii de phishing demarate in Romania ce vizeaza aproape exclusiv banci. Pentru a-si convinge victimele sa completeze formularul si sa-si expuna astfel datele de identificare, atacatorii au folosit o gama larga de tactici: mesaje spam care promit bonificatii sau premii la "completarea datelor folosind mijloace on-line", precum si diverse amenintari legate de blocarea conturilor sau restrictionarea accesului la servicii daca nu se supun cerintelor mesajului.

Pe langa abordarile deja clasice, infractorii cibernetici au profitat de prevederile Legii nr. 656/2002 precum si de cele ale Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei nr. 9/2008 privind cunoasterea clientelei in scopul prevenirii spalarii banilor si finantarii terorismului, pentru a-si convinge victimele sa-si divulge detalii confidentiale legate de card (precum numarul cardului, data expirarii, numarul CVE sau codul PIN).