De la Paris la Berlin si de la Varsovia la Roma, semnaleaza cotidianul britanic "The Financial Times", devin tot mai frecvente luarile de pozitie ale guvernelor impotriva companiilor straine care vor sa preia societati nationale. Sunt adoptate legi discriminatorii in Germania sau Italia, si se merge pana la opozitia deschisa fata de fuziuni individuale, cum este cazul Poloniei sau al Italiei. O asemenea tendinta a provocat ingrijorare nu numai la nivelul conducerilor companiilor europene, ci si in Comisia Europeana.

Oficialitati ale Comisiei, serios alarmate, semnaleaza de asemenea ca europenii devin tot mai ostili fata de venirea muncitorilor straini pe propria lor piata a muncii. Tot mai numeroasele masuri cu caracter protectionist impotriva companiilor straine vin sa se adauge temerilor ca cea mai mare realizare a UE de pana acum - crearea unei piete fara frontiere de bunuri, servicii si de capital - se afla in fata unui pericol mai grav ca oricand.

Cea mai recenta dovada in acest sens a venit de la Varsovia, unde de mai multe luni guvernul incearca sa impiedice fuzionarea a doua banci. Pozitia ferma a Poloniei a deranjat atat de tare organismul Comisiei Europene pentru concurenta, incat Bruxelles-ul a dat un termen - de o saptamana - pentru a-si explica pozitia. Comisia Europeana, releva corespondentul ziarului "The Financial Times", se teme ca atitudini ca aceea a Poloniei ar putea crea un precedent si un model in Uniune.
Anul trecut, mai reaminteste ziarul, Comisia s-a confruntat, vreme de mai multe luni, si cu Banca Centrala a Italiei, legat de opozitia ei fata de ofertele a doua banci straine de a intra pe piata de capital italiana.

Alt exemplu: Comisia Europeana asteapta deliberarile in justitie legate de contestarea unei legi germane pe care o considera un obstacol ilegal fata de fuzionarile cu firme straine. Comisia Europeana priveste cu aceeasi suspiciune un decret francez, inca in dezbatere, ce confera guvernului dreptul de a opune veto sau de a impune conditii preluarilor de catre companii straine a unor firme din 11 domenii "sensibile", inclusiv cazinourile si unele sectoare ce privesc apararea si securitatea tarii.

Purtatorul de cuvant al lui Charlie McCreevy, comisarul UE pentru Piata Interna, declara recent ca aparitia tot mai pronuntata a protectionismului in tari ale Uniunii provoaca ingrijorare la nivelul institutiilor UE, subliniind ca "protectionismul nu poate constitui un raspuns la problemele cu care se confrunta in acest moment Europa". Preocuparea actuala cea mai mare a Bruxelles-ului este legata, potrivit corespondentului britanic, de ritmul si numarul redus al fuzionarilor in sectorul serviciilor financiare.

Citeste si:

Accentuarea protectionismului s-a produs dupa aderarea celor zece noi membri ai UE

Cifre oficiale ale Comisiei Europene datand din noiembrie anul trecut aratau ca doar 20 la suta din afacerile de preluare si fuzionare din sectorul financiar au implicat companii din tari membre ale UE, fata de 45 la suta din astfel de tranzactii in alte sectoare. Analisti din Bruxelles, citand Centrul londonez pentru studii privind reformele europene, sustin ca aceasta ostilitate fata de fuzionari, acest gen de protectionism s-a accentuat mai ales dupa aderarea la Uniune, in 2004, a celor zece noi membri, el manifestandu-se cu precadere in cele mai sarace tari din centrul si sudul Europei.

Explicand, concret, cauzele aparitiei protectionismului, Katinka Barysch, de la centrul londonez mai sus amintit, arata ca, dupa ultimul val de extindere a UE, "natura unei piete unice si a competitiei s-a modificat", subliniind ca discrepanta tot mai mare dintre salariile mari si cele mici intre tari a alimentat, in principal, temerile in randul muncitorilor din Germania, Franta si Austria.

Barysch isi pune chiar intrebarea, fara a putea da un raspuns cert, daca in actualul climat politic membrii UE vor mai fi dispusi sa-si reitereze sprijinul fata de circulatia libera a capitalurilor, bunurilor, serviciilor si persoanelor, principii de baza ale Tratatului Uniunii Europene.