Combinarea unor reduceri substantiale ale deficitului bugetar cu o disponibilitate a creditorilor de a rostogoli scandetele obligatiunilor, o adaptare a Initiativei de la Viena, ar reprezenta o solutie pentru pastrarea solvabilitatii Greciei, a declarat comisarul european Olli Rehn.

Modelul folosit pentru reducerea deficitului ar putea fi cel al Belgiei din anii '90, a afirmat Rehn, comisar pentru Afaceri Economice si Monetare al Uniunii Europene (UE), intr-un interviu acordat Bloomberg, citat de Mediafax.

"Belgia este un exemplu relevant in a arata Greciei ce este fezabil si realizabil, iar Initiativa de la Viena ne-a oferit, in principal, o lectie pozitiva. Ideea de baza ar fi ca bancile sa-si mentina, voluntar, expunerea", a spus el.

Grecia, in corzi

Grecia, incarcata de cea mai mare datorie raportata la PIB din UE, incearca sa obtina imprumuturi suplimentare de la creditorii internationali, dupa ce un pachet de finantare de 100 miliarde de euro s-a dovedit insuficient.

Restructurarea datoriei "nu este o varianta", din cauza efectului de domino asupra pietelor financiare europene, dar sunt analizate alternative ca Initiativa de la Viena sau o reprofilare a datoriilor, a afirmat Rehn.

Un plan adaptat pentru Grecia dupa Initiativa de la Viena ar viza sa convinga investitorii sa cumpere obligatiuni noi ale statului elen la sacadenta celor vechi.

Politicienii europeni au definit in unele situatii diferit termeni ca "restructurare", "reprofilare" "restructurare usoara" sau "incapacitate de plata". Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat ca daca "restructurare" inseamna incapacitatea de a plati datoriile, "atunci acest cuvant nu va face parte din vocabularul francez".

Citeste si:

"Trebuie sa fie frustrant pentru actorii din piata" sa auda voci contradictorii in UE, a adaugat Rehn.

Un program de tipul Initiativei de la Viena, care a limitat extinderea crizei financiare in Europa de Est, obtine tot mai multa sustinere, a sugerat oficialul.

Ce a insemnat Planul de la Viena pentru Est?

Initiativa de la Viena a reprezentat o componenta cheie a acordurilor de imprumut dintre Fondul Monetar International si Ungaria, Romania, Letonia si Serbia. Potrivit planului, banci incluzand UniCredit sau Societe Generale, s-au angajat public sa-si sustina subsidiarele din statele respective prin rostogolirea finantarilor si asigurarea de capital suplimentar in caz de necesitate.

Planul Viena a atras o reactie mai putin dura din partea autoritatilor de reglementare monetara decat o "reprofilare" a datoriilor - sau convingerea detinatorilor de obligatiuni sa accepte o extindere voluntara a maturitatilor. Optiunea reprofilarii est inca analizata.

"Examinam si fezabilitatea unei shimbari voluntare a termenelor, situatie care nu ar avea un impact major asupra bonitatii. Restructurarea datoriei nu este luata in calcul si nu va face parte din agenda oficialilor europeni", a spus Rehn.

Pentru a adera la zona euro, Belgia a trebuit sa-si reduca deficitul bugetar in anii '90, si sa diminueze nivelul de indatorare prin vanzarea unor active ale statului, precum compania de telecomunicatii Belgacom.

Oficialii UE discuta un al doilea pachet de bailout pentru Grecia, iar participarea sectorului privat este luat? in calcul. Germania, care a opus rezistenta la ideea de suplimentare a finantarii externe acordate Atenei, ar putea renunta la insistentele pentru reprogramarea obligatiunilor elene, potrivit Wall Street Journal.