Expertii institutiilor financiare internationale au avizat joi planul de austeritate pe cinci ani propus de guvernul elen, punand accentul pe solidaritate si exercitand in acelasi timp presiuni asupra opozitiei din Grecia pentru a determina intreaga clasa politica sa sprijine masurile necesare.

"Nu este numai o unda verde, ci si un semnal pozitiv pentru viitorul Greciei", a declarat Papandreou presei dupa prima sesiune a summit-ului liderilor UE care are loc joi si vineri la Bruxelles.

Summit-ul se va incheia vineri, ultima chestiune care va fi dezbatuta fiind numirea oficialului italian Mario Draghi ca succesor al lui Jean-Claude Trichet la presedintia Bancii Centrale Europene. Intre timp, presedintele francez Nicolas Sarkozy face presiuni asupra lui Lorenzo Bini Smaghi, reprezentant italian in Consiliul Guvernatorilor BCE, sa se retraga din aceasta functie cu doi ani inainte de incheierea mandatului pentru a-i face loc unui francez.

Discutiile de joi au fost dominate de Grecia, care are in derulare un acord cu institutiile financiare internationale incheiat in luna mai a anului trecut pentru o finantare externa de 110 miliarde euro, dar are nevoie acum de un nou program de marime similara, potrivit presei internationale.

Liderul opozitiei elene, Antonis Samaras, a refuzat, in discutiile de la Bruxelles, sa faca vreun angajament in privinta programelor guvernului elen. Opozitia sustine taierile bugetare, insa se opune "amestecului actual de masuri", considerand ca guvernul se bazeaza prea mult pe cresteri de taxe.

Papandreou a dat asigurari ca va reusi sa introduca masurile de austeritate cerute de UE in schimbul urmatoarei transe, de 12 miliarde euro, din programul convenit anul trecut cu Grecia. Statul elen are nevoie de acesti bani pana la mijlocul lunii iulie, pentru a evita intrarea in incapacitate de plata (default).

Citeste si:

Datoria de stat a Greciei este proiectata sa creasca in acest an de la 142,8% din PIB la 157,7% din PIB, respectiv la 166,1% din PIB anul viitor.
Totodata, eforturile de a reduce un deficit bugetar de circa 10% din PIB au contribuit semnificativ la adancirea recesiunii.

Votul din parlamentul elen privind programul de austeritate este programat pentru 30 iunie, la scurt timp inainte de intalnirea ministrilor finantelor din zona euro din 3 iulie, in care se va discuta urmatoarea transa pentru Grecia.

Papandreou a adaugat ca afirmarea unui angajament ferm din partea UE il va ajuta sa promoveze masurile de austeritate in Grecia, in incercarea de a calma grevele si manifestatiile de pe strazile Atenei.
UE a incercat sa indulceasca situatia promitand sa-si creasca contributia la proiectele de infrastructura din Grecia si sa ofere mai multa "asistenta tehnica" pentru a permite guvernului elen si companiilor grecesti sa acceseze mai usor fonduri si subventii europene.

Liderii a sase state din zona euro cu rating de credit "AAA" au declarat ca "ingredientul cheie" al celui de-al doilea pachet de bailout al Greciei trebuie sa fie un angajament din partea bancilor, companiilor de asigurari si managerilor de fonduri de a-si mentine expunerea pe obligatiunile statului elen.

Un comunicat emis de UE dupa prima zi a summit-ului subliniaza "nevoia de rostogoliri informale si involuntare ale datoriilor actuale ale Greciei, odata ce vor ajugne la maturitate". Liderilor europeni evita astfel un limbaj coercitiv, pentru a nu determina agentiile de rating sa declare falimentul Greciei.

Un oficial european a declarat ca pentru a obtine o rostogolire voluntara a datoriilor trebuie purtate discutii separate cu detinatorii de obligatiuni de la o tara la alta, fara organizare centrala de la Bruxelles. UE vrea, astfel, ca bancile centrale si ministrii finantelor sa apeleze la institutiile financiare din fiecare tara.