Presedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat luni ca guvernul a ajuns la o intelegere cu bancile franceze pentru rostogolirea datoriilor Greciei, informeaza Mediafax. Intrebat, intr-o conferinta de presa, daca s-a ajuns la un consens pentru rostogolirea datoriilor Greciei in obligatiuni noi, cu maturitatea la 30 de ani, Sarkozy a raspuns afirmativ si a adaugat ca spera ca si alte tari europene sa urmeze exemplul Frantei.

Oficialul a adaugat ca guvernul francez este dispus sa discute cu alte state din UE conditiile intelegerii cu bancile, care ar putea fi modificata.

Totodata, asociatia bancilor private din Germania, BdB, a anuntat luni ca negocierile dintre institutiile de credit locale si guvernul german pentru participarea investitorilor privati la bailout-ul Greciei evolueaza in mod constructiv.

Directorul general al BdB a declarat pentru Reuters ca bancile au acceptat sa participe la initiativa europeana, insa spera in continuare ca vor obtine stimulente din partea guvernului.

Intre timp, un sondaj ale carui rezultate au fost publicate luni in Germania arata ca peste 71% din populatie nu mai are incredere in euro.
Grecia a incheiat anul trecut un acord cu UE si FMI pentru un imprumut extern de 110 miliarde euro, conditionat de obiective fiscale menite sa reduca deficitul bugetar, de peste 10% din PIB, si sa ajute la asezarea datoriei publice, de aproape 150% din PIB, intr-un tipar sustenabil.
Statul elen nu a reusit sa atinga obiectivele din acord si are nevoie de un nou pachet de bailout, de marime similara, pentru a evita intrarea in default (incapacitate de plata) pe datoria de stat si petnru a se putea finanta pana in 2014.

Totodata, institutiile financiare internationale au amanat plata urmatoarei transe, de 12 miliarde euro, din vechiul imprumut catre Grecia, cerand guvernului sa treaca de urgenta prin Parlament masuri dure de austeritate si o serie de legi menite sa accelereze privatizarile. Oficialii europeni vor lua o decizie cu privire la urmatoarea transa pe 3 iulie. Grecia are nevoie de acesti bani inainte de jumatatea lunii iulie pentru a nu intra in default.

Citeste si:

Parlamentul elen dezbate in aceste zile legislatia propusa de premierul George Papandreou si avizata de expertii institutiilor financiare internationale.

Liderii europeni au dorit ca cel de-al doilea pachet de bailout destinat Greciei sa fie sustinut si prin participarea creditorilor privati ai statului elen. Metoda de contributie aleasa a fost rostogolirea voluntara a datoriilor, deoarece o forma obligatorie de participare ar fi determinat agentiile de rating sa declare Grecia in default, declansand o noua criza financiara mondiala. UE a stabilit ca fiecare guvern in parte este responsabil, alaturi de bancile centrale din zona euro, de convingerea bancilor autohtone sa rostogoleasca datoriile Greciei, pentru ca o eventuala coordonare a procesului de la Bruxelles ar fi putut fi interpretata drept o incercare de a forta mana investitorilor privati.

Liderii europeni tintesc o contributie de 30 miliarde euro din partea creditorilor privati prin rostogolirea datoriilor, iar bancile franceze si germane au cele mai mari expuneri pe Grecia.

Dupa discutii purtate saptamana trecuta cu banci germane, franceze, olandeze si belgiene, guvernele Germaniei si Frantei au convenit sa propuna si sa sustina rostogolirea a 70% din datoriile statului elen care vor ajunge la scadenta, potrivit Bloomberg.

Atentia liderilor europeni si a pietelor este acum indreptata catre Roma, unde directorul general al Trezoreriei, Vittorio Grilli, este in discutii cu unele dintre cele mai mari banci din lume. Grilli prezideaza intalnirea ca sef al Comitetului Economic si Financiar al Uniunii Europene. La discutii participa mai multi directori executivi ai unor mari grupuri financiare, dar si directorul general al Institute of International Finance, care reprezinta peste 400 dintre cele mai mari banci din lume.