Contributia neta sectorului privat este estimata de UE la 37 miliarde euro, la care se adauga alte circa 13 miliarde euro printr-o rascumparare de obligatiuni de pe piata la preturi reduse fata de valoarea nominala.

Astfel, in perioada 2011-2014, contributia neta a creditorilor privati ar fi de 50 miliarde euro, urmand sa ajunga la 106 miliarde euro net in perioada 2011-2019, potrivit unui comunicat transmis joi seara de sefii de stat si de guvern din zona euro, care nu ofera alte detalii.

Bancile, companiile de asigurari si ceilalti creditori privati ai Greciei au fost reprezentate la discutiile de la Bruxelles de catre Institutul pentru Finante Internationale (IIF), cel mai mare grup de lobby al institutiilor fianciare la nivel mondial, cu peste 400 de companii membre.

IIF arata, intr-un comunicat, ca detinatorii privati de obligatiuni au patru variante de participare la bailout-ul Greciei, dintre care trei sub forma de schimb de titluri si una de rostogolire a datoriilor in titluri noi cu maturitatea de 30 de ani, pe langa schema de rascumparare detaliata deja de UE.

Contributia acceptata de creditorii privati ar trebui sa inlesneasca accesul Greciei la finantare de pe piete si sa reduca datoria totala a statului elen.

IIF noteaza ca schimburile de obligatiuni vor contribui la reducerea datoriei de stat a Greciei cu 13,5 miliarde euro. Totodata, prin oferirea "unui meniu de noi instrumente", grupul de lobby vrea sa determine peste 90% dintre investitorii privati sa participe la plan.

Astfel, Grecia va avea la dispozitie finantare de 54 miliarde euro de la mijlocul anului 2011 pana la jumatatea lui 2014 si un total de 135 miliarde euro de la jumatatea lui 2011 pana la sfarsitul anului 2020, potrivit IIF.

Grupul de lobby nu a oferit estimari privind contributia neta, asa cum este precizata in comunicatul UE.

Printre institutiile financiare care au acceptat deja sa participe se numara bancile Deutsche Bank, HSBC, BNP Paribas si Societe Generale, plus asiguratorii Allianz, AXA si Generali.

IIF considera ca detinatorii privati de obligatiuni grecesti vor participa in numar mare la bailout, datorita numarului mare de optiuni si diversitatii acestora.

Citeste si:

Cele patru instrumente prin care creditorii privati vor putea participa la plan reprezinta schimbul de obligatiuni la valoarea nominala in titluri cu maturitatea de 30 de ani, rostogolirea obligatiunilor guvernamentale elene care ajung la scadenta in titluri noi cu scadenta la 30 de ani si aceeasi valoare, un schimb de obligatiuni la 80% din valoare in titluri pe 30 de ani, dar si un schimb la 80% in instrumente pe 15 ani.

Dobanda in cazul primelor doua variante ar fi de 4,5%, respectiv 6,42% pentru a treia si 5,9% pentu a patra.

IIF anticipeaza ca fiecare dintre aceste optiuni va contribui in mod egal la program.

Dobanda fondurilor de 109 miliarde euro puse la dispozitia Greciei in urmatorii trei ani de UE si FMI prin programul de finantare externa va fi de 3,5%, mult mai mica decat in cazul acordurilor incheiate in ultimele 18 luni cu Grecia, Irlanda si Portugalia. In particular, UE si FMI au incheiat un acord cu Grecia in mai 2010, angajand finantare externa de 110 miliarde euro.

Acordul convenit de liderii europeni pentru Grecia, indeosebi componenta de contributie a investitorilor privati, va conduce cel mai probabil la declararea default-ului selectiv pe guvernul elen de catre agentiile de rating, primul astfel de eveniment in istoria de 12 ani a zonei euro.

Fondul European de Stabiltiate Financiara (EFSF) va putea cumpara obligatiuni de stat pe piata secundara, daca Banca Centrala Europeana va hotari ca astfel de operatiuni sunt necesare pentru combaterea crizei. Totodata, EFSF va putea pentru prima data sa acorde linii de credit de precautie statelor din zona euro inainte ca acestea sa nu se mai poata finanta de pe piete. Totodata, fondul va putea imprumuta bani catre guverne pentru recapitalizarea bancilor cu probleme.

Consolidarea prerogativelor EFSF are rolul de a preveni crize in economii mai mari din zona euro, precum Italia sau Spania, din cauza unor probleme in economiile mai mici.

Ministrul japonez al Finantelor Yoshishiko Noda a declarat ca spera ca programul de bailout al Greciei sa stabilizeze euro si a afirmat ca guvernul de la Tokyo este pregatit sa cumpere in continuare obligatiuni emise de EFSF. Fondul european se finanteaza din piete prin emisiuni de obligatiuni cu rating AAA. Moneda euro s-a depreciat puternic fata de yenul japonez din cauza crizei datoriilor de stat, afectand veniturile exportatorilor niponi.

Liderii europeni au promis si un "Plan Marshall" de investitii publice europene pentru a ajuta economia elena sa iasa din recesiune.