Executivul UE a anuntat adoptarea unui pachet legislativ pentru politica de coeziune aferenta perioadei 2014-2020, care are rolul sa sustina dezvoltarea si creare de locuri de munca.

CE isi propune sa cheltuieasca intr-un interval de sapte ani 336 miliarde de euro pentru astfel de programe, printr-o strategie de recompense si penalizari.

Pentru a se asigura ca impactul investitiilor UE asupra dezvoltarii si locurilor de munca nu este subminat de politici macroeconomice incorecte sau de administratia slaba, CE va putea cere evaluarea programelor sau suspendarea finantarii, daca nu sunt luate masuri corective.

"Daca tarile membre nu vor reactiona, atunci vom avea ca ultima solutie suspendarea platilor. Avem obiectivul ca printr-un control strict al cheltuielilor sa obtinem mai mult decat am investit", a declarat comisarul pentru Politici Regionale, Johannes Hahn.

Comisia propune o strategie de concentrare pe mai putine prioritati de investitii. Vor fi stabilite obiective clare si va exista un fond de rezerva pentru recompensarea regiunilor care au cele mai bune performante in atingerea obiectivelor.

Efectul finantarii europene va fi intarit de simplificarea si armonizarea regulilor de acordare a fondurilor.

Astfel, va exista un singur set de reguli pentru cinci fonduri diferite, respectiv Fondul European de Dezvoltare Regionala (ERDF), Fondul Social European (ESF), Fondul de Coeziune, Fondul European pentru Dezvoltare Agricola si Rurala si Fondul European pentru Pescuit.

Citeste si:

Pentru ERDF, ESF si Fondul de Coeziune vor exista si trei reglementari specifice.

Propunerile vor sustine in special investitiile sociale, care sa ajute oamenii sa se adapteze viitoarelor provocari de pe piata muncii, iar Fondul pentru Adaptare la Globalizare si un nou Program pentru Schimbari Sociale si Inovatie vor completa Fondul Social European.
Proiectul va fi inaintat celor 27 de state membre, iar noul program ar trebui sa intre in vigoare in 2014.

Washington Post comenteaza ca asa-numitele fonduri de coeziune au fost folosite pentru reducerea decalajului dintre tari precum Germania si Danemarca pe de o parte si Grecia si Romania pe de alta si au permis statelor membre, cum ar fi Portugalia, sa faca progrese in domeniul infrastructurii rutiere si industriei.

Programul a fost marcat de scandaluri, din cauza cheltuielilor ineficiente si a coruptiei.

In contextul crizei financiare si al datoriilor, statele s-au concentrat tot mai mult pe economisire si, dupa sprijinul financiar dat Greciei, Irlandei si Portugaliei, au existat plangeri ca ajutoarele ar trebui acordate in functie de performanta.

Germania este unul dintre statele care au cerut o rigoare mai mare in cheltuirea fondurilor UE.

Potrivit Comisiei, in ultimii 10 ani, prin astfel de programe au fost create un milion de locuri de munca si au fost infiintate cel putin 800.000 de firme mici si mijlocii.