Divergentele politice dintre Franta si Germania ar putea ingreuna discutiile de dintre liderii europeni privind consolidarea bancilor europene cu probleme si evitarea riscurilor de contagiune, in contextul probabilitatii ridicate a intrarii Greciei in faliment, transmite Reuters, preluat de Mediafax.
O sursa germana a aratat ca Franta vrea sa acceseze Fondul European de Stabilitate Financiara, de 440 miliarde euro, pentru recapitalizarea bancilor franceze, care au cea mai mare expunere pe datoriile de stat ale tarilor de la "periferia" zonei euro. Pe de alta parte, Germania insista ca fondul sa fie folosit numai ca solutie de urgenta atunci cand nu sunt disponibile fonduri la nivel national, potrivit sursei citate.
"Francezii nu au inteles rolul EFSF. Pozitia noastra este ca bancile ar trebui sa incerce mai intai sa atraga bani din piete, apoi sa apeleze la mecanismele nationale, si numai cand nu exista fonduri disponibile nicaieri sa acceseze resurse europene", a afirmat persoana citata.
Oficialitatile franceze nu au comentat imediat informatiile. Guvernul si Banca Frantei au respins pana in aceasta saptamana ca ar fi nevoie de o recapitalizare a bancilor.
Un reprezentant al ministerului german al Finantelor a afirmat ca nu poate confirma divergentele dintre Germania si Franta privind recapitalizarea bancilor.
Pe de alta parte, o sursa oficiala UE a declarat ca divergentele au aparut in aceasta saptamana in timpul unor discutii dure intre oficiali din zonei euro privind modul in care ar trebui folosit EFSF - ca solutie de "precautie", ori ca "solutie finala".
Potrivit acestei surse, Franta este hotarata sa limiteze orice riscuri pentru ratingul de credit triplu A al tarii. Franta are cea mai mare datorie de stat fata de PIB dintre cele sase tari cu rating AAA din zona euro, de 86,2% din PIB.
"Franta a tras linie in fata ratingului AAA, asa ca insista sa faca recapitalizarea prin EFSF", a aratat oficialul citat.
Daca Franta, al doilea mare garantor al fondului de "bailout" dupa Germania, si-ar pierde ratingul de top, fundamentele schemelor de sprijin financiar convenite pentur Grecia, Portugalia si Irlanda s-ar narui, deoarece programele presupun ca entitatile care garanteaza fondurile au rating triplu A.
Intre timp, Franta si Belgia isi disputa "povara" salvarii bancii Dexia de la faliment.
Presedintele SUA, Barack Obama, a cerut joi liderilor europeni sa pregateasca un plan de aplanare a crizei inainte de summit-ul G20 de la Cannes din 3-4 noiembrie, afirmand ca turbulentele din zona euro reprezinta cel mai mare risc la care este vulnerabila economia americana.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat joi ca Executivul UE pregateste un plan de recapitalizare a bancilor cu probleme de catre cele 27 de state membre.
Oficialii europeni nu vor stabili insa un mecanism european comun sau reglementari obligatorii de recapitalizare, ci numai un set de indrumari pentru guvenrele nationale si un altul pentru bancile cu activitati in mai multe tari.
Autoritatea Bancara Europeana (EBA), care coordoneaza autoritatile nationale de reglementare, reevalueaza rezervele de capital ale bancilor in baza datelor obtinute dupa testele de stres din iulie, in urma carora s-a stabilit ca numai opt institutii de credit au nevoie de recapitalizare, cu un total de 2,5 miliarde euro. Dexia a trecut fara probleme testele de stres din acest an.
EBA a avut miercuri si joi o sedinta prelungita a Consiliului, dupa care nu transmis vreo comunicare oficiala.
O sursa apropiata mecanismelor europene de supraveghere bancara a declarat ca cifra de 180-200 miliarde euro indicata de Fondul Monetar International si de economisti ca necesar de recapitalizare a bancilor reflecta impactul devalorizarii detinerilor de obligatiuni de stat la valoarea dictata de preturile actuale din piata si efectul unui probabil faliment al Greciei si al unei alte tari din zona euro.
"Daca marchezi valoarea la pretul pietei si presupui falimente propriu-zise, atunci ajungi la aceste 180-200 de miliarde", a aratat oficialul citat.
Merkel si Sarkozy au reiterat in ultimele zile pozitia ca falimentul Greciei trebuie evitat, deoarece ar avea consecinte catastrofale pentru Europa si pentru economia globala.
Dupa o intalnire la sfarsitul saptamanii trecute cu premierul elen George Papandreou, Sarkozy si-a amintit intr-o serie de declaratii de consecintele falimentului Lehman Brothers din septembrie 2008.
"Esecul Greciei ar fi esecul Europei. Din motive economice si morale, nu putem lasa Grecia sa dea faliment", a aratat atunci Sarkozy.
Merkel a adoptat o pozitie mai circumspecta, afirmand ca Germania va face tot posibilul sa sprijine Grecia daca guvernul elen va respecta programul convenit cu FMI si UE, insa a notat ca un faliment de stat nu poate fi exclus.
Seful misiunii FMI in Grecia, Poul Thomsen, s-a aratat vineri increzator ca cea de-a sasea evaluare a programului convenit in 2010 se va incheia favorabil si curand, insa a mentionat ca discutiile nu s-au incheiat inca.
Rezultatul discutiilor de duminica dintre Merkel si Sarkozy vor stabili agenda summit-ului liderilor UE din 17-18 octombrie.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
