Liderii europeni au convenit in luna iulie asupra celui de-al doilea acord de finantare externa pentru Grecia, de 109 miliarde euro, care a inclus o contributie din partea creditorilor privati. Participarea bancilor si companiilor de asigurari presupunea reducerea cu 21% a valorii obligatiunilor Greciei cu maturitatea pana in 2020.

Intre timp insa, guvernele din zona euro au constatat ca acordul din iulie este insuficient pentru a salva Grecia de la faliment si au convenit sa ceara bancilor o reducere mai puternica a datoriilor statului elen.

"Vizam intreaga datorie a Greciei, care expira pana in 2035 (...) Nu se va opri la 2020, precum modelul anterior", a declarat oficialul citat, aflat la Bruxelles, unde Grecia negociaza cu bancile pentru a ajunge la un acord inaintea summit-ului UE de miercuri.

Liderii celor 17 state din zona euro incearca sa ajunga, pana la termenul limita autoimpus de miercuri, la o intelegere privind termenii celui de-al doilea program de asistenta pentru Grecia, care va include o reducere mai puternica a obligatiunilor elene detinute de investitori privati.

Potrivit sursei citate, valoarea obligatiunilor vizate se ridica la 200 miliarde euro.

Un raport privind situatia Greciei efectuat de inspectorii UE, FMI si BCE, aparut in presa, arata ca pachetul de 109 miliarde euro convenit in iulie nu este suficient daca detinatorii privati de obligatiuni grecesti nu accepta o reducere de 60% a valorii titlurilor detinute.

Fara o astfel de reducere, Grecia ar avea nevoie de peste 250 miliarde euro pentru a nu intra in insolventa, sustin economistii.

Citeste si:

Sursa citata a reiterat ca Atena exclude orice metoda de fortare a creditorilor sa accepte planul, varianta careia i se opune Banca Centrala Europeana (BCE).

"Avizul BCE este o conditie, nu putem face nimic fara banca centrala. Ne opunem oricarei miscari unilaterale care ar putea fi interpretata ca o reconstructie a datoriei", a afirmat oficialul.

Totodata, bancile avertizeaza ca orice acord care ar forta creditorii privati sa accepte pierderi mai ridicate "ar fi echivalent cu default-ul (intrarea Greciei in insolventa)", potrivit lui Charles Dallara, directorul general al Institute of International Finance, cel mai mare grup de lobby din industria financiara, care se reprezinta creditorii privati ai Greciei in negocierile cu UE si cu guvernul elen.

Sursa citata a mai afirmat ca bancile grecesti, care detin obligatiuni guvernamentale elene "toxice" de 40 miliarde euro, vor fi nevoite sa-si majoreze capitalul, insa nu vor fi nationalizate.

Actiunile bancilor grecesti s-au prabusit luni cu 17%, din cauza temerilor ca o reducere mai mare de 50% a expunerii pe statul elen le-ar consuma integral rezervele de capital si ar conduce la nationalizare in masa.

Oficialul citat a aratat insa ca orice interventie a statului pentru salvarea bancilor va fi temporara si nu va fi echivalenta cu nationalizarea, bancile urmand sa ramana private.