Dupa zece ore de negocieri pe muchie de cutit la cel de-al doilea summit de criza din ultimele patru zile, sefii de stat si de guvern din zona euro au reusit sa prezinte principalele componente ale unui plan care, potrivit liderilor UE, va scoate Europa din mlastina crizei datoriilor de stat, scrie Mediafax.

"Atentia lumii s-a indreptat catre aceste discutii. Noi, europenii, am demonstrat in aceasta seara ca am ajuns la concluziile corecte", a declarat , la Bruxelles, la ora 4:15, cancelarul german Angela Merkel, citata de Bloomberg.

NOAPTEA SALVARII EURO: Datoria Greciei, redusa cu 100 MLD. Vezi alte decizii

NOAPTEA SALVARII EURO: Datoria Greciei, redusa cu 100 MLD. Vezi...

Printre masuri se mai numara o potentiala consolidare a rolului jucat de Fondul Monetar International in combaterea crizei euro, dar si semnalul transmis de Banca Centrala Europeana ca va continua achizitiile de obligatiuni de pe piata secundara pentru a mentine sub control costurile de finantare ale tarilor aflate in dificultate.

"Summit-ul ne-a permis sa adoptam componentele unui raspnus global, ambitios, credibil la criza care matura zona euro", a declarat presedintele francez, Nicolas Sarkozy, dupa incheierea discutiilor.

Moneda euro s-a apreciat joi pe pietele asiatice cu 0,5% fata de dolar datorita concluziilor summit-ului UE, iar bursele din Asia au crescut cu 1%.

Grecia a intrat in carantina in ultimul moment, liderii europeni reusind sa impuna bancilor o reducere "voluntara" de 50% a obligatiunilor statului elen scadente pana in 2020, masura ar trebui, potrivit liderilor europeni, sa puna capat riscurilor de contagiune catre Italia si Franta.

A fost cel de-al 14-lea summit in cele 21 de luni care au trecut de cand Europa a promis Greciei solidaritate, iar UE pare ca a reusit sa vina cu un plan complet anticriza inainte de summit-ul G20 din 3-4 noiembrie de la Cannes, asa cum au cerut cu doua saptamani in urma ministrii Finantelor si guvernatorii bancilor centrale din tarile G20.

Mai marii UE au luat decizia neobisnuita de a-l invita sa participe la summit pe principalul negociator al bancilor, Charles Dallara, directorul general al Institute of Internatioanl Finance, cel mai mare grup de lobby al industriei financiare. Dallara a fost invitat pentru a se incerca deblocarea negocierilor cu creditorii privati ai Greciei pentru reducerea datoriei statului la 120% din PIB pana in 2020, de la un nivel estimat de 170% din PIB la finele anului viitor.

Astfel, cel de-al doilea acord de sustinere a Greciei ar putea avea o valoare de 130 miliarde euro, fata de nivelul de 109 miliarde euro convenit la summit-ul UE din iulie, care s-a dovedit insuficient.

Dallara s-a inteles la miezul noptii cu presedintele francez, Nicolas Sarkozy, si cancelarul german, Angela Merkel, la scurt timp dupa ce afirmase, intr-un comunicat, ca "nu exista nicio intelegere pe niciunul dintre elementele acordului".

Sarkozy a declarat ulterior ca reprezentantii bancherilor au fost primiti la summit "nu pentru a negocia, ci pentru a fi informati de deciziile luate de cei 17 lideri".

Premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, care prezideaza reuniunile ministrilor Finantelor din zona euro, a declarat ca rezistenta bancilor a fost invinsa prin amenintarea "de a ne indrepta catre un scenariu cu insolventa totala a Greciei, care ar fi costat guvernele europene foarte mult si ar fi ruinat bancile".

Totodata, FMI a anuntat ca a aprobat o plata de 2,2 miliarde euro din imprumutul catre Grecia, parte a transei de 8 miliarde euro din acordul de finantare externa al statului elen a carei aprobare a venit dupa intarzieri, dificultati si negocieri extrem de dure. Plata "feliei" UE din transa. de 5,8 miliarde euro, a fost aprobata saptamana trecuta.

Presedintele BCE, Jean-Claude Trichet, aflat la sfarsit de mandat, nu a luat parte la confruntarea liderilor UE cu bancherii, dar a laudat ulterior determinarea politicienilor de a lasa criza in urma. Trichet avertizase in repetate randuri cu privire la potentialele efecte negative ale deprecierii "voluntare" a obligatiunilor asupra sistemului bancar.

Masurile luate miercuri noapte "trebuie sa fie implementate in totalitate, cat de urgent si de eficate posibil", a afirmat Trichet, al carui mandat de opt ani la sefia BCE se va incheia luni.

Miercuri, viitorul presedinte al BCE, Mario Draghi, a sugerat ca BCE va continua achizitiile de obligatiuni de stat din piete.

Citeste si:

Banca a cumparat deja obligatiuni de stat de 169,5 miliarde euro de pe piata secundara, ajutand de anul trecut Grecia, Irlanda si Portugalia si, incepand din aceasta vara, Italia si Spania.

Liderii europeni au sprijinit de asemenea refinantarea Fondului European de Stabilitate Financiara, infiintat anul trecut ca "scut" de 440 miliarde euro pentru tarile cu probleme, precum Grecia, Irlanda si Portugalia, care insa nu dispunea de suficienta forta pentru a spriji, spre exemplu, Italia, a treia mare economie a zonei euro.

Fondul va fi folosit pentru asigurarea vanzarilor de obligatiuni si pentru crearea unui vehicol investitional special care va atrage fonduri din afara UE, de la institutii financiare si investitori publici si privati.

Planurile detaliate privind recapitalizarea fondului vor fi prezentate in noiembrie.

Presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat ca se doreste in final cresterea de cinci ori a resurselor financiare ale Fondului, comparand procedura prin care se va ajunge la acest obiectiv cu operatiuni bancare normale care nu presupun riscuri excesive.

"Va fi important sa detaliem modalitatile prin care va opera acest Fond consolidat si prin care va oferi suprijinul prevazut", a declarat directorul executiv al FMI, Christine Lagarde.

Dupa sprijinirea Irlandei si Portugaliei, Fondul de Stabilitate mai dispune de 290 miliarde euro. Din aceasta suma, 250 miliarde euro ar trebui "multiplicate" de 4-5 ori, pentru a se ajunge la un nivel tintit de 1.000 miliarde euro.

"Parghia ar putea ajunge la 1.000 miliarde euro in anumite conditii, care privest atat situatia din piete cat si reactia investitorilor la politicile economice. Nu exista nimic secret in toate astea. Nu este usor de explicat, insa vom face mai mult cu banii pe care ii avem. Nu este atat de spectaculos. Bancile fac asa ceva de secole, a fost afacerea lor de baza, cu anumite limite", a afirmat Van Rompuy.

Liderii UE au reusit de asemenea sa cada de acord asupra problemei spinoase a recapitalizarii bancilor, stabilind termenul limita de 30 iunie 2012 pentru ca institutiile financiare din zona euro sa ajunga la o rata a capitalului de rang intai (Tier 1) de 9% din acitvele ponderate la risc, dupa deprecierea detinerilor de obligatiuni de stat. Bancile care nu vor atinge acest obiectiv se vor confrunta cu "constrangeri" in privinta platii dividendelor si acordarii de bonusuri.

Autoritatea Bancara Europeana a estimat recent ca bancile au nevoie de 106 miliarde euro de capital proaspat pentru a rezista unui eventual faliment al Greciei, cu efecte de contagiune catre alte tari din zona euro. Bancile spaniole ar avea nevoie de 26,2 miliarde euro, iar cele italiene de 14,8 miliarde euro, potrivit analizelor institutiei.

Premierul italian, Silvio Berlusconi, a promis o serie de reforme de stimulare a cresterii economice a Italiei si de reducere a datoriei de stat. Printre acestea se numara cresterea varstei minime de pensionare la 67 de ani pana in 2026, reforme fiscale privind taxele si cheltuielile publice, vanzarea unor proprietati ale statului sau imbunatatirea performantei acestora, eficientizarea si reducerea costurilor din sistemul public, introducerea in constitutie a unui amendament privind echilibrarea bugetului, relaxarea reglementarilor de protectie a angajatului, incurajarea investitiilor, sprinirea firmelor mici si atragerea de finantare privata pentru investitii in infrastructura prin stimulente fiscale.

Liderii europeni au salutat angajamentele Italiei, precizand insa ca acestea trebuie si aplicate.

"Summitul european saluta angajamentele Italiei. Aceste masuri ambitioase de liberalizare a economiei trebuie si aplicate", a declarat presedintele Herman Van Rompuy joi dimineata, la incheierea summitului de la Bruxelles.

"Da, suntem satisfacuti", a declarat si Sarkozy. "Dar asteptam si realizarea" reformelor, a adaugat el.

Astfel, datoria Italiei ar trebui redusa de la un nivel estimat de 1.900 miliarde euro la finele acestui an, reprezentand 120% din PIB, la 113% din PIB pana in 2014.