O opinie general impartasita este aceea ca in bancile elvetiene s-ar ascunde conturile tuturor personalitatilor incerte, ale marilor dictatori si ale retelelor teroriste. De fiecare data cand are loc o criza politica in regimurile dictatoriale, sau un nou atentat terorist, releva ieri intr-un amplu comentariu cotidianul "Le Monde", privirile lumii se indreapta spre Elvetia.

Sistemul bancar elvetian este invinuit deopotriva pentru sprijinirea terorismului si ascunderea averilor dictatorilor. Este drept, istoria acestui sistem bancar este plina de exemple de potentati care au venit sa-si ascunda aici averile ilicite, dar, sustin bancherii elvetieni, stradaniile lor de depistare si stopare a spalarii banilor nu sunt dublate si de cercetari juridice asupra persoanelor implicate.

Astfel, in anii '70, ''regele regilor'' din Etiopia, Hal Slassi, si sahul Iranului au detinut probabil aici miliarde de dolari. Dar acesti bani nu au fost niciodata gasiti, deoarece la acea vreme autoritatile elvetiene nu au dat curs cererilor de returnare depuse de catre statele victime. Alte conturi celebre au devenit ulterior, datorita lipsei unei legi impotriva spalarii banilor, nesemnificative. Printre acestea, aminteste Le Monde, figureaza si conturile lui Nicolae Ceausescu, ale lui Manuel Noriega (Panama), Jean-Claude Duvalier (Haiti), Siad Barre (Somalia) sau Roh Tae-woo (Coreea de Sud). Toate acestea nu au depasit insa cateva zeci de milioane de dolari. Politica financiara a Elvetiei se schimba brusc in 1986, cand conturile fostului presedinte filipinez Ferdinand Marcos, inlaturat de la putere, au fost blocate de catre autoritatile bancare.
Marile scandaluri de coruptie care s-au succedat in anii '90, in care au fost implicate persoane precum Moussa Traor (Mali), Mobutu Sese Seko (Zair), Benazir Bhutto (Pakistan), Noursoultan Nazarbaev (Kazakhstan), Sani Abacha (Nigeria), Jos Edouardo Dos Santos (Angola), Carlos Menem (Argentina), i-au determinat pe elvetieni sa isi revizuiasca radical politica bancara si sa adopte finalmente o lege impotriva spalarii banilor.

De asemenea, s-a pus problema gasirii unor solutii pentru celelalte fonduri sensibile.

Pana in 1997, Elvetia a pus la punct o echipa care sa analizeze dosarele asa-ziselor PEP (persoane politice expuse) si, in paralel, o procedura extrem de drastica de inchidere a conturilor incerte, si asta inaintea depunerii unei plangeri oficiale.

Procedura a dus insa treptat la acumularea unor sume gigantice in bancile elvetiene, mai ales ca metodele de restituire catre stat erau extrem de anevoioase, iar aceasta situatie nu a fost reglata nici pana astazi.

Proceduri de restituire anevoioase

Ca atare, guvernul de la Berna, impreuna cu membrii G8 si cu cei ai ONU, a hotarat deschiderea unor noi cai juridice si a altor negocieri cu statele prejudiciate. Incepand cu 2005, observa " Le Monde", lucrurile au inceput sa se miste: sute de milioane de dolari au iesit din bancile elvetiene. In luna septembrie a anului trecut a fost lichidata astfel datoria fata de Argentina, de 458 de milioane de dolari. Un alt caz, ce este in curs de solutionare, este cel al dictatorului haitian Jean-Claude Duvalier, caz in care sunt implicate sume de aproape 5 milioane de euro. Toti acesti bani, au declarat autoritatile de la Berna, vor fi restituiti statului prin proiecte umanitare.

Premiera procedurilor consta in faptul ca, pentru prima oara, Banca Mondiala accepta sa fie implicata in restituirea banilor, in conditiile in care, desi sistemul de blocare a conturilor a fost deja pus la punct, in privinta modalitatilor de restituire mai este inca mult de lucru. Acest lucru il deplange si Jean-Claude Huot, director al unui ONG elvetian care cerceteaza conturile potentatilor, care observa ca, de regula, returnarea banilor determina si o inchidere a anchetelor, in ciuda suspiciunilor care mai pot plana asupra persoanelor care primesc banii.

In aceasta situatie, ''este foarte bine ca merg in proiecte umanitare'', declara un bancher elvetian pentru "Le Monde". Dar, adauga el, dat fiind legislatia elvetiana care nu implica si urmarirea proprietarilor conturilor respective, "este, practic, vorba despre o gluma"." Morala sistemului ar fi urmatoarea: continuati sa veniti la noi si, daca veti fi prinsi, cel mai rau lucru pe care il riscati este sa platiti in proiecte umanitare'', conchidea bancherul.


Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri