Guvernele din Polonia, Ungaria si Republica Ceha au dorit cu atata ardoare sa intre in UE in mai 2004, incat au impus o serie de transformari economice problematice pentru a reusi. Ele au incercat sa isi convinga electoratele ca beneficiile pe termen lung vor merita depasirea greutatilor initiale. Insa, aproape doi ani mai tarziu, sperantele ca perspectiva de a te alatura grupului celor 12 tari care au adoptat euro va continua sa propulseze schimbarea au fost spulberate, pana in punctul in care datele-tinta anterioare, anii 2009-2010 par acum nerealiste in ceea ce priveste adoptarea monedei unice europene.
Nu vedem nici un beneficiu pentru adopatarea euro, a afirmat in timpul campaniei electorale liderul Paridului conservator polonez Dreptate si Justitie, Jaroslaw Kaczynski. Adoptarea euro va conduce cu siguranta la un numar mai mic de exporturi, la o scadere a veniturilor bugetare si la o rata crescuta a somajului, a mai spus acesta.
Scepticism central - european
Exista multe ingrijorari legate de ce inseamna euro: Este oare un lucru chiar atat de bun?, se intreaba Guy Harington, seful sectiei Europa Centrala din cadrul departamentului de relatii publice al Citigroup Global Markets.
Laszlo Halpern, economist in cadrul Academiei Ungare de Stiinte din Budapesta, vorbeste despre indoielile din ce in ce mai pregnante legate de euro. Considerarea monedei euro drept o forta ce propulseaza reformele s-a dovedit a fi naiva, explica el.
Perspectiva detinerii statutului de membru cu drepturi depline a contribuit la mentinerea unor rate de schimb stabile si a unor dobanzi scazute, insa avantajele ar putea scadea, in contextul in care adoptarea euro pare din ce in ce mai indepartata in viitor, afirma Pavel Mertlik, economist al bancii Raiffeisen din Praga. Largirea zonei euro era asteptata de piata financiara cu doi ani in urma; acum este improbabil ca aceste tari sa atinga stabilitatea zonei euro, a mai explicat Mertlik.
Inflatia galopanta este principala problema
Statele mai mici din Europa Centrala si de Est, cum ar fi Slovenia, Estonia si Slovacia, au acceptat imperativele adoptarii monedei unice europene pastrand un nivel scazut al deficitelor bugetare, acesta constituind un criteriu esential pentru apartenenta la zona euro.
Comisia Europeana a criticat marti, 14 februarie, unele dintre aceste tari, pentru faptul ca nu au reusit sa tina in frau ratele inflatiei, care au crescut din cauza pretului mare al petrolului. Insa toate aceste tari, precum si Malta si Ciprul, si-au organizat politicile suficient de bine pentru a lua parte la un acord privitor la o rata flexibila de schimb pentru euro, o preconditie legala pentru adoptarea monedei.
Teoretic, totii noii membri ai UE trebuie sa faca parte din zona euro, insa ei trebuie sa indeplineasca o serie de criterii, printre care existenta unei banci independente a carei principala activitate este lupta impotriva inflatiei, o scadere constanta a inflatiei si mentinerea timp de doi ani consecutiv a deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB. Indeplinirea acestor criterii pare a fi cedat insa in fata altor prioritati, in mod special la Varsovia, unde partidul de guvernamant Dreptate si Justitie a aparat zlotul ca fiind o parte importanta a identitatii poloneze si a amenintat cu spectrul unei catastrofe economice, in cazul in care euro il va inlocui. Desi rata de inflatie a Poloniei a scazut o data cu aderarea la Unuinea Europeana, deficitul bugetar de 3,6% din Produsul Intern Brut pune mari probleme aderarii la zona euro, perspectiva anticipata catre fostul guvern ca problematica in 2009.
Politici economice dure
Pe de alta parte, desi analistii economici unguri si cehi nu au criticat euro in maniera polonezilor, se pare ca nici ei nu sunt inca pregatiti sa faca mari sacrificii pentru aderare.
Ungaria a incercat sa se alinieze structurilor fiscale ale UE, si va face publice rezultatele o data cu prezentarea, in luna aprilie, in fata parlamentului ungar, a unui plan bugetar credibil de catre Primul Ministru Ferenc Gyurcsany. Guvernul condus de acesta a aprobat, recent, investitii in constructia de noi drumuri, in valoare de 2,4 milioane de dolari, bani ce s-au adaugat, la insistentele Uniunii Europene, la deficitul bugetar, care a ajuns astfel la 6,1%. Cu toate acestea, Gyurcsany este convins ca o crestere economica sustinuta va duce readuce ponderea deficitului bugetar la mai putin de 3% din PIB, perspectiva definita ca nerealista de catre liderul opozitiei, Viktor Orban. Republica Ceha este prinsa intr-o lupta politica ce pune sub semnul intrebarii atingerea obiectivului de a deveni parte din zona euro pana in anul 2010, chiar si dupa ce va fi aleasa o noua guvernare in luna iunie. Un deficit care se afla sub nivelul de 3% din PIB in anul 2005, datorita castigurilor semnificative obtinute din privatizare, se va ridica anul acesta la 4 procente din PIB, iar politicienii din toate partidele par nerabdatori sa faca noi promisiuni legate de planurile pentru cheltuieli.
Pana acum, toate partidele au promis taxe mai scazute si un numar mai mare de alocatii sociale; cu toate acestea, este greu sa recunoastem politicile economice rezonabile, a afirmat David Marek, economist al Patria Finance, o banca de investitii poloneza.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
